Peşte

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pentru constelaţie vedeţi peşti.

Carassius auratus

Peştele este un animal vertebrat, craniat, ce trăieşte în mediu acvatic. El respiră oxigen dizolvat în apă. Se cunosc aproximativ 29000 de specii de peşti. Ştiinţa ce se ocupă cu studiul peştilor se numeşte ichtiologie. Peştii sunt cei mai puţin dezvoltaţi dintre craniate.

[modifică] Morfologie externă

Morfologia externă a unui peşte osos. 1.Opercul 2,5. Linia laterală 3.4. Înotătoare dorsale 6.Înotătoare codală 7. Înotătoare anală 8. Solzi 9. Înotătoare abdominală 10. Înotătoare pectorale

Corpul este fusiform, are forma hidrodinamică, dar poate fi turtit dorso-ventral. Este alcătuit din 3 părţi: cap, trunchi şi coadă.

Peştii au 2 tipuri de înotătoare: Perechi(pectorală şi abdominală) şi neperechi(dorsală, codală şi anală).

Cele perechi au o structură stabilă, fiind formate din piesele osoase ale centurii scapulare şi pelviene. Ele ajută peştii să se scufunde în apă,să facă rotaţii, să menţină corpul într-o poziţie normală.
Cele neperechi sunt pliuri ale pielii, susţinuţi de raze osoase externe.Înotătoarea codală participă la propulsarea înainte a peştelui, înotătoarele anale şi dorsale participă la menţinerea echilibrului în timpul înotului.

Pielea este acoperită cu un mucus secretat de celulele glandulare tegumentare. Corpul este acoperit cu solzi protectori sau plăci osoase de origine dermică. Coloraţia este determinată de cromatofori, celule care se află sub piele şi conţin granule pigmentare.

[modifică] Morfologie internă

[modifică] Organe de simţ

[modifică] Văzul

Ochiul are o structură şi origine complexă de forma unui glob, insoţit de organe anexe. Celulele fotosensibile se găsesc in retină şi receptionează lumina. Ochii sînt protejaţi de două pleoape şi o membrană nictitantă. Ochiul pestilor osoşi este miop şi se poate acomoda numai pentru o vedere apropiată (maximum 12 m).

[modifică] Mirosul

Organul olfactiv nu este dezvoltat, fiind reprezentat de 2 nări şi 2 săculeţi dinăuntrul capului,ce conţin câteva celule olfactive.

[modifică] Auzul

Organul auditiv este reprezentat numai prin urechea internă (labirintul membranos) formată din utriculă, cu trei canale semicirculare şi saculă, cu o formaţiune numită lagenă.

[modifică] Gustul

În piele se află celulele gustative şi tactile ale peştilor.

[modifică] Tactilitatea

Receptorii tegumentari se prezintăa în special prin linia laterală. Excitaţiile tactile sînt percepute şi de mugurii senzitivi, comuni pentru excitaţiile gustative. Ei sînt raspindiţi în cavitatea bucală, pe buze, pe mustăţi, pe cap şi toată suprafaţa corpului.

[modifică] Scheletul

Peştii dispun de schelet intern format din scheletul capului, trunchiului şi inotătoarelor. Scheletul capului cuprinde cutia craniană, oasele feţei, oasele gurii, operculele. Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrală care cuprinde un numar diferit de vertebre. De apofizele acestora sunt prinse coastele. Coloana vertebrală este unită direct cu cutia craniană şi coastele.Ea se împarte în 2 regiuni: toracala şi codală. Peştii nu au stern. Conformaţia membrelor este în strînsă legatură cu modul de locomoţie, care este tipic acvatic. Înotătoarele neperechi (dorsală, codală şi anală) au un schelet format din raze externe osoase ce susţin o membranş tegumentarş. Înotătoarele perechi sunt formate din structuri osoase ale centurilor şi structuri ale părtilor libere ale inotătoarelor. Prin intermediul centurilor scapulară şi pelviană, inotatoarele perechi sînt prinse de scheletul corpului şi musculatură.

[modifică] Musculatura

Musculatura peştilor este reprezentată, în principal, de 2 bande de celule musculare, întinse de-a lungul fiecărei laturi ai corpului.Acestea asigură flexiunea trunchiului.Alţi muşchi sunt cei cranieni.Toţi peştii au vezica înotătoare, care este umplută cu o mulţime de gaze, în special oxigen.Ea ajută peştele să-şi modifice densitatea corpului.

[modifică] Sistemul nervos

[modifică] Sistemul nervos central

Sistemul nervos central la peşti constă din encefal şi măduva spinării.

[modifică] Encefalul

Encefalul se caracterizează printr-un mezencefal mare, in care se localizează terminaţiile neuronilor ce pornesc de la retină, şi hipotalamus cu lobi inferiori, sacul vascular şi un cerebel, de regulă foarte dezvoltat. Are 10 perechi de nervi cranieni, fiziologic fiind nervi senzitivi, motori si micşti.

[modifică] Măduva spinării

Nervii rahidieni au 2 radăcini care se unesc in afara măduvei, formînd un nerv mixt. Nervii rahidieni sunt in legatură cu sistemul nervos simpatic.

[modifică] Sistemul circulator

Singele trece o singura dată prin inimă, de aceea circulaţia este simplă şi inchisă. Prin inimă curge sînge bogat in bioxid de carbon, care prin aorta ventrală ajunge in branhii, unde cedează bioxidul de carbon şi se imbogaţeşte cu oxigen. Aorta dorsală asigură transportarea lui spre organe. Sînt animale poichiloterme (temperatura corpului variază in raport cu temperatura mediului).

[modifică] Inima

Inima peştilor este bicamerală, fiind compusă dintr-un atriu şi un ventricul.

[modifică] Sistemul digestiv

Aparatul digestiv incepe cu cavitatea bucală. Limba şi glandele salivare lipsesc. Urmează faringele, esofagul, apoi stomacul. La peştii lipsiţi de stomac, esofagul este scurt şi continuă cu intestinul. La peştii răpitori stomacul este voluminos şi se poate dilata uşor. Ficatul este bilobat sau trilobat şi are vezică biliară. Pancreasul endocrin este reprezentat prin insulele Langherhans. La peştii cartilaginoşi, apar dinţii, din solzii placoidali. Aceştia sînt slab diferenţiaţi, fixaţi de maxilare şi permanent schimbaţi.

[modifică] Sistemul reproducător

La peşti, reproducerea are loc in mediul acvatic. Sunt animale unisexuate. Fecundaţia este în general externă, mai rar internă (la peştii cartilaginoşi). Dezvoltarea oului in afara organismului parental se întilneşte la peştii ovipari. La speciile ovovivipare (rechini, crosopterigeni), dezvoltarea embrionară are loc in interiorul corpului (de exemplu, in gură). Speciile vivipare nasc pui care s-au dezvoltat in organismul matern, embrionul fiind adapostit in ovar.

Organele sexuale la mascului sînt testiculele, unde se dezvolta spermatozoizii scufundaţi in lichid lăptos (lapţii), iar la femele – ovarele in care se dezvolta ovulele (icrele).

[modifică] Sistemul excretor

Aparatul excretor este reprezentat prin doi rinichi alungiţi în apropierea coloanei vertebrale cu cîte un ureter scurt, care se unesc intr-un canal ce se deschide in cloacă. In stadiul embrionar rinichiul este de tip pronefros – este alcătuit din tuburi urinifere aşezate perechi şi care comunică cu cavitatea corpului printr-o pîlnie ciliată numită nefrostom; în apropierea ei se găseşte glomerul vascularizat cu rol în transportul produselor de excreţie; tuburile urinare se deschid in afara corpului prin canalul Woff, care se deschide in cloacă. La adult – mezonefros, nefrostomul este rudimentar şi inchis. Tuburile urinifere formează capsula lui Bowman, care acoperă glomerulul vascular. Tuburile urinifere primesc produsele toxice direct din sînge, iar glomerulul vascular devine intern (glomerulul lui Malpighi). Rolul ureterului îl are canalul Woff. Vezica urinară se formează prin dilatarea uterului. La excreţie participă şi branhiile şi pielea.

[modifică] Aparatul respirator

Aparatul respirator este reprezentat de aparatul branhial. In inspiraţie, apa pătrunde prin gură in cavitatea branhială şi scalda branhiile. In expiraţie, gura se închide şi apa, fiind împinsă prin lamelele branhiilor, se elimină de sub opercule. La unii peşti (crosopterigeni si dipnoi) sînt prezenţi plamînii saciformi, cu o structura simplă şi o vascularizare tipică.

[modifică] Clasificarea peştilor

[modifică] supraordin Chondrostei

Cladistodei
- Polypteridae

[modifică] supraordin Teleostei

Isospondyloidei
- Notopteridae
  - Xenpmystus
Osteoglossidae
- Osteoglossum
  - Pantodontidae
Pantodon
- Mormyroidei
  - Mormyridae
Marcusenius
- Ostariophyrsoidei
  - Characioidea
Characidae
- Erythriniae
  - Lebiasina
Phoxinopsis
- Anostominae
  - Abramites
Anostomus
- Chilodus
  - Curimatopsis
Laemolyta
- Leporinus
  - Prochilodus
Schizodon
- CharacinaeCharacins]]
  - Alestes
Asiphonichtys
- Carnegiella
  - Chalceus
Charax
- Copeina
  - Corynopoma
Ctenobrycon
- Exodon
  - Gastropelecus
Phenacogrammus
- Pyrrhulina
  - Thoracocharax
Triportheus
- Cheirodontinae
  - Anoptichthys
Aphyocharax
- Arnoldichtys
  - Astyanax
Creagrutus
- Creatochanes
  - Gymnocorymbus
Hemibrycon
- Hemigrammus
  - Hyphessobrycon
Moenkhausia
- Prionobrama
  - Pristella
Thayeria
- Serrasalminae
  - Colossoma
Methynnis
- Mylossoma
  - Serrasalmus
Glandolocaudinae
- Gephyrocharax
  - Glandulocauda
Mimagoniates
- Pseudocorynopoma
  - Crenunchinae
Crenunchus
- Hemiodontinae
  - Characidium
Hemiodus
- Nannostomus
  - Poecilobrycon
Cithariniae
- Nannaethiops
  - Neolebias
Phago
- Gymnotiodea
  - Gymnotidae
Gymnotus
- Apteronotidae
  - Hypopomus
Cyprinoidea
- Cyprinidae
  - Brachydanio
Caecobarbus
- Carassius
  - Chrosomus
Danio
- Esomus
  - Labeo
Morulius
- Osteochilus
  - Puntius
Rasbora
- Rhodeus
  - Tanichthys
Cobitidae
- Acanthophtalmus
  - Botia
Cobitis
- Lepidocephalus
  - Misgurnus
  - Noemachelius
Nematognathoidea
- Doradidae
  - Acanthodoras
  - Astrodoras
- Pimelodidae
  - Microglanis
  - Pimelodella
  - Pimelodus
  - Sorubim
- Bunocephalidae
  - Bunocephalus
- Callichthyidae
  - Callichthys
  - Corydoras
- Siluridae
  - Kryptopterus
  - Ompok
- Mystidae
  - Mystus
- Loricaridae
  - Farlowella
  - Hypostomus
  - Loricaria
  - Otocinclus
  - Xenocara
- Mochokidae
  - Synodontis
- Malapteruridae
  - Malapterus
Synentognathoidei
Exocoetoidea
- Hemiramphidae
  - Dermogenys
Cyprinodontoidea
Cuprinodontoidea
- Cyprinodontidae
  - Aphanius
  - Aphyosemion
  - Aplocheilichthys
  - Aplocheilius
  - Chriopeops
  - Cubanichthys
  - Cynolebias
  - Cynopoecilus
  - Cyprindon
  - Epiplatys
  - Fundulus
  - Jordanella
  - Leptolucania
  - Nothobranchius
  - Oryzias
  - Pachypanchax
  - Pterolebias
  - Rachovia
  - Rivulus
  - Valencia
- Goodeidae
  - Neotoca
Poecilioidea
- Poecilidae
  - Alfaro
  - Belonesox
  - Brachyrhaphis
  - Cnesterodon
  - Gambusia
  - Girardinus
  - Glaridichtys
  - Heterandria
  - Jenynsia
  - Lebistes
  - Limia
  - Micropoecilia
  - Mollienesia
  - Phallichthys
  - Phallocerus
  - Phalloptychus
  - Poecilia
  - Poecilistes
  - Pseudoxiophophorus
  - Quintana
  - Xiphophorus
Thoracostoidei
- Gasterosteidae
  - Apeltes
  - Eucalia
  - Gasterosteus
  - Pungitius
Solenichthyoidei
- Syngathidae
  - Hippocampus
Percomorphoidei
Perccesoces
- Atherinidae
- Taeniomembradinae
  - Alepidomus
- Melanotaeniinae
  - Melanotaenia
  - Telmatherina
Anabantoidea
- Anabantidae
  - Anabas
  - Belontia
  - Betta
  - Colisa
  - Helostoma
  - Macropodus
  - Osphronemus
  - Sphaaerichthys
  - Trihogaster
  - Trichopsis
Channoidea
- Channidae
  - Channa
Percoidea
- Percidae
  - Boleosoma
- Centrarchidae
  - Elassoma
  - Enneacanthus
  - Lepomis
  - Mesogonistius
- Centropomidae
  - Chanda
- Theraponidae
  - Therapon
- Nandidae
  - Badis
  - Monocirrhus
  - Nandus
  - Polycentropsis
  - Polycentris
- Toxotidae
  - Toxotes
- Monodactylidae
  - Monodactylus
- Scatophagidae
  - Scatophagus
  - Selenotoca
- Pomacentridae
  - Amphiprion
  - Pomacentrus
- Cichlidae
  - Aequidens
  - Apistogramma
  - Astronotus
  - Cichlasoma
  - Crenicichla
  - Etroplus
  - Geophagus
  - Haplochromis
  - Hemichromis
  - Herichthys
  - Labeotropheus
  - Nannacara
  - Pelmatochromis
  - Pterophyllum
  - Symphysodon
  - Tilapia
  - Tropheus
  - Uaru
Gobiformes
- Eleotridae
  - Dormitator
  - Mogurnda
  - Oxyeleotris
- Gobidae
  - Brachygobius
  - Periophthalmus
Mastacembeloidei
- Mastacembelidae
  - Macrognathus
Pleuronectoidei
soleiformes
- Achiridae
- Achirinae
  - Achirus