Telescop
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Instrument optic folosit indeosebi in astronomie pentru observarea obiectelor cereşti.Imaginea observată este reflectată de o oglindă intr-un sistem de prisme si apoi la o lentilă ocular, aşezata de obicei pe partea laterală a instrumentului.
Cuprins |
[modifică] Tipuri de telescop
- Röntgentelescop
- Telescop optic
- Telescop cu raze infraroşii
- Radiotelescop
[modifică] Telescop optic
Telescopul optic (din gr. tele = departe, skopein = a cerceta, a examina) este un instrument optic folosit în astronomie pentru observarea corpurilor cereşti. Acesta a fost inventat de Isaac Newton în 1668.
Telescopul optic formează imagini ale cerului relativ apropiate şi măreşte luminozitatea aparentă a aştrilor, permiţând distingerea detaliilor şi observarea a mult mai multor stele decât cu ochiul liber.
Obiectivul telescopului este constituit dintr-o oglindă (sau un sistem de oglinzi) de sticlă metalizată de formă paraboloidală, care poate atinge chiar şi 11 m în diametru. Cu ajutorul unei oglinzi plane sau curbe, imaginea dată de obiectiv este îndreptată spre un ocular.
Comparativ cu luneta astronomică , telescopul are ca avantaje:
- posibilitatea construirii obiectivelor de diametre mari;
- lipsa aberaţiilor cromatice ;
- efecte de difracţie mai mici;
- putere separatoare şi grosisment superior .
Telescopul optic poate fi utilizat atât pentru observarea directă, cât şi pentru cercetări fotografice sau spectroscopice .
La perfecţionarea telescopului au contribuit, printre alţii, Cassegrain, W. Herschel, J. Herschel, Foucault, Schmidt.
[modifică] Bibliografie
- Dicţionar enciclopedic român, Editura Politică, Bucureşti, 1966.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
 |
Acest articol despre astronomie este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea sa! |
