Benin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

République du Bénin


Steag	Stemă

Deviză: Fraternité, Justice, Travail

Imn naţional: L'Aube Nouvelle

Capitală Porto Novo, Cotonou
Porto Novo : Latitudine: 6°30'N, Longitudine : 2°47'E

Oraş principal Porto Novo

Limba oficială

limba franceză

Sistem politic Republică democratică prezidenţială

- Preşedinte Mathieu Kérékou

Independenţă 1 august 1960

Suprafaţă

- Total 112620 km² km² (99º)

- Apa (%) 1,8%

Populaţie

- {{{an}}} 7460025 loc. (94º)

- Densitate 60/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}º)

PIB {{{PIB_PPC_an}}}

- Total $$8.338 miliarde (144º)

- Per capita $$1200

Monedă

franc CFA

({{{Monedă-ISO}}})

Fus orar UTC + 1

Zi naţională {{{Zi-naţională}}}

Domeniu Internet

.bj

Prefix telefonic +229

Republica Benin ( Benin) este o ţară în vestul Africii, cunoscută în vechime ca Dahomey. La sud este mărginită de Golful Guineea la sud, de Togo şi Nigeria la vest respectiv est precum şi Burkina Faso şi Niger la nord.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul Istoria Beninuluivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Sărbătoare la Abomey, 1908

Regatul african Dahomey a apărut Benin. Până în secolul al 17-lea, regatul, condus de către un oba, s-a întins dincolo de graniţele actuale ale statului Benin, acoperind o mare parte din Africa de Vest. Regatul era prosper şi a stabilit raporturi comerciale legate de comerţul cu sclavi cu europenii (mai ales cu portughezii şi cu olandezii) care au venit începând cu sfârşitul secolului al 15-lea. Coasta regatului a devenit cunoscută drept Coasta sclavilor.

În secolul al 18-lea, Dahomey a început să se dezintegreze, permiţându-le francezilor să ocupe zona în 1892. În 1899, regiunea a devenit o parte a Africii de Vest Franceze, sub numele de Dahomey. În 1958, a primit autonomie, ca Republica Dahomey, şi independenţă deplină începând cu 1 august, 1960.

Următorii 12 ani au reprezentat o perioadă de turbulenţă, din cauza tensiunilor etnice. Au avut loc mai multe lovituri de stat şi schimbări de regim, principalele figuri politice fiind Sourou Apithy, Hubert Maga şi Justin Ahomadegbé, fiecare reprezentând o regiune diferită a ţării. Aceştia trei au căzut de acord asupra formării unui consiliu prezidenţial, după ce violenţa a dus la eşecul alegerilor din 1970. În 1972, o lovitură de stat militară condusă de Mathieu Kérékou a răsturnat consiliul. El a stabilit un guvern marxist sub controlul Consiliului militar al revoluţiei (CNR), şi ţara a fost renumită Republica Populară Benin în 1975. În 1979, CNR a fost dizolvat şi au fost ţinute alegeri. La sfârşitul anilor '80, Kérékou a abandonat marxismul după o criză economică şi a decis restabilirea unui sistem parlamentar capitalist. A pierdut alegerile din 1991 devenind primul preşedinte african negru care s-a retras după un vot negativ. A revenit la putere câştigând alegerile din 1996. În 2001, Kérékou a câştigat un nou mandat, după alegeri intens disputate. Oponenţii săi au reclamat neregularităţi în alegeri.

Harta Beninului

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vedeţi articolul Geografia Beninuluivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Situat între Râul Niger în nord şi Golful Benin în sud, altitudinea în Benin este aproximativ uniformă în întreaga ţară. Cea mai mare parte a populaţiei trăieşte în câmpiile de coastă din sud, unde se află şi cele mai mari oraşe din Benin, cum ar fi Porto Novo şi Cotonou. Nordul ţării cuprinde în cea mai mare parte savană şi podişuri semiaride.

Clima în Benin este caldă şi umedă, cu precipitaţii relativ reduse, deşi există două anotimpuri ploioase (aprilie-iulie şi septembrie-noiembrie).

[modifică] Economie

Pentru detalii, vedeţi articolul Economia Beninuluivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Economia Beninului rămâne subdezvoltată şi dependentă de agricultura de subzistenţă, cultura bumbacului, şi comerţul regional. Creşterea economică s-a stabilizat la aproximativ 5% în ultimii şase ani, dar explozia demografică a anulat cea mai mare parte a acestui progres. Inflaţia a scăzut în ultimii ani. Pentru a mări creşterea economică, Beninul intenţionează atragerea a mai multor investiţii străine, să pună mai mult accent pe turism, să faciliteze dezvoltarea de noi sisteme de procesare a alimentelor şi produselor agricole, şi să încurajeze tehnologii moderne de comunicaţie. Politica de privatizare din 2001 ar trebui să continue îm domeniile telecomunicaţiilor, apei, electricităţii şi agriculturii. Clubul de la Paris şi creditorii bilaterali au detensionat situaţia datoriilor externe, în acelaşi timp îndemnând la accelerarea reformelor structurale.

fotografie din Benin

[modifică] Politica

Pentru detalii, vedeţi articolul Politica Beninuluivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Parlamentul Beninului e format din Parlamentul de 83 de locuri (Assemblée Nationale), pentru care se ţin alegeri la fiecare patru ani. Şeful guvernului şi şeful statului este preşedintele, care este ales în alegeri prezidenţiale separate, ţinute o dată la cinci ani. Preşedintele numeşte un consiliu de miniştri. În conformitate cu Constituţia din 1990, un preşedinte poate avea maxim două mandate de cinci ani. Există de asemenea o limită de vârstă de 70 de ani pentru candidaţii prezidenţiali.

fotografie din Benin

[modifică] Administraţie

Pentru detalii, vedeţi articolul Administraţia Beninuluivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Beninul este împărţit în douăsprezece departamente:

Alibori
Atakora
Atlantique
Borgou
Collines
Donga
Kouffo
Littoral
Mono
Ouémé
Plateau
Zou

[modifică] Demografie

grup din Benin

copii din Benin

Pentru detalii, vedeţi articolul Demografia Beninuluivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Există aproximativ 40 de grupuri etnice diferite care trăiesc în Benin, cel mai mare fiind Fon care constituie circa 49% din populaţia Beninului. Alte grupuri etnice sunt Adja, Yoruba, Somba şi Bariba. Majoritatea acestor grupuri etnice au propriile lor limbi, deşi limba franceză este limba oficială, vorbită în special în oraşe. Dintre limbile indigene, limbile Fon şi Yoruba sunt cele mai vorbite.

Religiile indigene predomină, deşi o mare parte a populaţiei este creştină (în principal romano-catolică) sau musulmană. Tradiţiile şi obiceiurile locale sunt deseori combinate cu cele creştine şi musulmane.

[modifică] Cultură

Pentru detalii, vedeţi articolul Cultura Beninuluivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Se crede că Vodun (sau "Voodoo", cum mai este nuumită) a apărut în Benin şi a fost introdusă în Brazilia, Insulele Caraibe, şi părţi ale Americii de Nord de către sclavii prinşi din această regiune a Coastei Sclavilor. Religia indigenă din Benin este practicată de circa 60% din populaţi. Din 1992 Vodun a fost recunoscută ca una dintre religiile oficiale ale Beninului şi o Sărbătoare Naţională Vodun are loc pe 10 ianuarie.

[modifică] Limbi vorbite

Limba oficială este limba franceză. În afară de limba franceză, cele mai vorbite limbi din Benin sunt fon, yorouba, bariba şi goun.

[modifică] Vezi şi

Dahomey

[modifică] Legături externe

fr Site de prezentare deţinut de Ministerul Culturii, Artizanatului şi Turismului din Benin

	Subiecte Benin --- Beninieni --- Limba franceză
	Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • • Economie • Educaţie • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Oraşe • Politică • • Sănătate • Sport • Steag • Stemă • Subdiviziuni • Turism • • Cioturi • • Formate • • Imagini • • Portal • •