New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Brazilia - Wikipedia

Brazilia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

República Federativa do Brasil
Republica Federativă a Braziliei
Steagul Braziliei
Stema Braziliei
Steag Stemă
Deviză: Ordine şi Progrese
Imn naţionalHino Nacional Brasileiro

Localizarea Braziliei

Capitală Brasilia
15°45' S, 47°57' V
Oraş principal São Paulo
Limba oficială Limba portugheză
Sistem politic Republică federală
 - Preşedinte Luiz Inácio Lula da Silva
 - Vicepreşedinte José Alencar Gomes da Silva
Independenţă faţă de Portugalia
declarată în 7 septembrie 1822
recunoscută în 29 august 1825 
Suprafaţă  
 - Total 8.514.876,599 km² km² (Locul 5º)
 - Apa (%) 0,65%
Populaţie  
 - {{{an}}} 177 milioane loc. ({{{Populaţie-loc}}}º)
 - Densitate 21,6/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}º)
PIB {{{PIB_PPC_an}}}
 - Total $$1580 miliarde (Locul 10º)
 - Per capita $$8,600
Monedă Real (R$)
Fus orar multiplu
de la UTC -2 la UTC -5
Zi naţională {{{Zi-naţională}}}
Domeniu Internet .br
Prefix telefonic ++ 55

Brazilia este statul cu suprafaţa cea mai întinsă din America de Sud cu capitala la Brasilia. Se învecinează cu Oceanul Atlantic, Guyana, Guiana Franceză, Surinam, Columbia, Bolivia, Peru, Paraguay, Argentina şi Uruguay.

Cuprins

[modifică] Istorie

Articol principal: Istoria Braziliei

Din motive politice (Tratatul de la Tordesillas) se consideră, în mod oficial, că Brazilia a fost descoperită de Pedro Álvares Cabral, un navigator portughez care a ajuns, din eroare, pe ţărmurile Braziliei pe 25 aprilie 1500. Navigatorul spaniol Vicente Yáñez Pinzón debarcase, în locul unde se află astăzi localitatea Fortaleza, încă din 26 ianuarie 1500. Cabral a denumit locul "as Terras de Vera Cruz" (pământurile adevăratei cruci), şi teritoriul a devenit colonie portugheză. Colonii portughezi au rebotezat locurile ''brasil'', după numele unei varietăţi de lemn de culoarea jăratecului, foarte căutat nu numai pentru culoarea sa, ci şi pentru construcţia de nave. Indienii Tupinambás au fost denumiţi de portughezi brasileros. Pentru că nu au reuşit s-i supună spre a-i folosi ca mână de lucru, colonii portughezi au început să importe sclavi, cumpăraţi sau capturaţi din Africa. Termenul negro a început să fie pentru a-i desemna atât pe africanii importaţi, cât şi pe indigeni, cu sensul de "sălbatic". Timp de peste trei secole milioane de africani au fost smulşi din ţinuturile lor din Africa şi aduşi ca sclavi în Brazilia. Portughezii au fost pe aproape de a fi evacuaţi din Brazilia de olandezi, în momentul reunirii celor două coroane iberice. Văzând incapacitatea de reacţie a Madridului, colonii s-au eliberat singuri.

În secolul al XVIII-lea, sclavi care lucrau pe plantaţiile de trestie de zahăr din statul Pernambouc s-au răsculat şi au fugit în munţi. Ei au fondat un teritoriu autonom (quilombo), denumit Palmares. Această rebeliune, care a durat aproape un secol, a fost cea mai mare răscoală a sclavilor din istorie. Sclavia a fost abolită pe 13 mai 1888.

Brazilia şi-a câştigat independenţa abia pe 7 septembrie 1822. După statutul de colonie, Brazilia devine imperiu, sub Pedro I (care a stabilit capitala la Petrópolis) şi Dom Pedro II d'Alcantara (care a fost împărat între 1831 à 1889). Pentru că a hotărât abolirea sclaviei în 1888, împotriva sa s-au ridicat marii proprietari, care l-au obligat să abdice în 1889 (şi să plece în exil la Paris). O dată cu abdicarea sa, Brazilia s-a proclamat republică, iar in 1891 a devenit republică federală

Pe 4 octombrie 1930, Getúlio Vargas a dat o lovitură de stat şi a devenit preşedinte, rămânând la putere până în 1945.

După cel de-al doilea război mondial, Brazilia, condusă în perioada 1956-1961 de preşedintele democrat Kubitschek, a intrat într-o etapă de dezvoltare economică rapidă. Lovitura de stat din 1964 a pus capăt acestei perioade favorabile.

Următorii douăzeci de ani, Brazilia a trăit sub regimul unei brutale dictaturi militare. Acest regim autoritar a fost instalat, direct sau indirect, de SUA, prin intermediul CIA, cu scopul de a împiedică răspândirea comunismului în America Latină, perspectivă plauzibilă după ce Fidel Castro a înfăptuit revoluţia din Cuba.

După 1970, guvernul Braziliei a participat la Operaţiunea Condor, un vast plan de coordonare a dictaturilor militare latino-americane în lupta împotriva oponenţilor regimurilor lor dictatoriale. Această operaţiune, care a fost iniţiată tot de CIA, a avut ca rezultat un număr incalculabil de morţi.

În 1985, Brazilia a revenit la democraţie, însă a rămas dominată de haosul economic, de sărăcie şi de inflaţia galopantă, care se ridică la mii de procente anual. Succesul a venit abia in 1993, odată cu introducerea numitului "Plano Real" care a reuşit să stopeze creşterea preţurilor, să revigoreze economia braziliană şi să atragă capital străin.

Pe 27 octombrie 2002, Luís Inácio da Silva zis Lula a câştigat alegerile prezidenţiale, fiind reales pe 28 octombrie 2006. Este primul preşedinte socialist al Braziliei.

Cu toate acestea, o şesime din populaţie este analfabetă iar sărăcia domină în marile oraşe, ca São Paulo, Rio de Janeiro, Salvador şi Recife. Eforturile de îmbunătăţire a situaţiei economice sunt îngreunate de nivelul ridicat al datoriei externe care a depăşit incredibila suma de 150 de miliarde de dolari, precum şi de recesiunea economică cu care se confruntă multe alte ţări la început de secol XXI.

[modifică] Politică

Articol principal: Politica Braziliei

[modifică] Geografie

Articol principal: Geografia Braziliei

Brazilia este situată in partea central estică a Americii de Sud. Relieful Braziliei este format din următoarele unităţi mari: Podişul Guyanelor şi Câmpia Amazonului în nord respectiv Podişul Braziliei în centru şi în sud. Podişul Guyanelor şi Podişul Braziliei reprezinta două fragmente din fostul continent Godwana.

Resursele naturale ale Braziliei sunt foarte diferenţiate: există rezerve mari de minereuri feroase, dar şi rezerve mai mici de cărbuni şi petrol.

Este una dintre cele mai întinse ţări de pe glob, ocupând aproape jumătate din suprafaţa Americii de Sud. Peisajul brazilian este dominat de Câmpia Amazonului - o imensă câmpie joasă şi Podişul Brazilian. Podişul Mato-Groso este mai înalt decât cel Brazilian, insă cele mai mari altitudini le atinge in NE Podişul Guyanelor - peste 3000 metri. Fiind foarte extinsă in latitudine, Brazilia are mai multe tipuri de climă: de la cea ecuatorială,cu precipitaţii bogate şi temperaturi ridicate, la sud de Tropicul Capricornului. Unul din cele mai mari fluvii de pe glob, Amazonul, domină reţeaua hidrografică a Braziliei. Afluenţii săi străbat de asemenea teritoriul brazilian: Rio Negro, Madeira, Parana. Vegetaţia este reprezentată de pădurile ecuatoriale (selva) şi savane. La Rio de Janeiro se află celebra „Căpăţână de zahăr” - Muntele Corcovado.

[modifică] Oraşele

Cele doua mari aglomeraţii urbane ale Brazilei sunt: Sao Paulo şi Rio de Janeiro. Brasilia, capitala statului de patru decenii, este amplasată pe un platou înalt (la 1000m) într-o regiune puţin populată dar situată într-o poziţie mai centrală a ţării.

[modifică] Economie

Articol principal: Economia Braziliei

[modifică] Demografie

Articol principal: Demografia Braziliei

Brazilia este a cincea ţară din lume ca mărime după Rusia, Canada, S.U.A şi China. Colonizarea europeană a fost preponderent portugheză, ceea ce a făcut ca Brazilia să reprezinte cea mai importantă concentrare de limbă portugheză din lume.

[modifică] Cultură

Articol principal: Cultura Braziliei

[modifică] Guvernul Statelor Brazilia

Federaţia este alcătuită din 26 de state şi districtul (Distrito Federal - DF).

[modifică] State

Pentru detalii, vedeţi articolul  Listă a statelor federale ale Brazilieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Legături externe

Guvern şi administraţie


Subiecte Brazilia --- Brazilieni --- Limba portugheză

Apărare  •  Aşezări  •  Capitala  •  Climă  •  Conducători  •  Cultură  •  Demografie  • 
 •  Economie  •  Educaţie  •  Faună  •  Floră  •  Geografie  •  Hidrografie  •  Istorie  •  Oraşe  •  Politică  • 
 •  Sănătate  •  Sport  •  Steag  •  Stemă  •  Subdiviziuni  •  Turism  •  •  Cioturi  •  •  Formate  •  •  Imagini  •  •  Portal  •  • 

Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu