Burgundia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
- Acest articol este despre regiunea istorică şi culturală a Burgundiei franceze. Pentru regiunea administrativă franceză modernă, vezi Bourgogne.
Burgundia (în franceză: Bourgogne) este o regiune istorică a Franţei, locuită succesiv de popoare pre-indoeuropene, celţi, gali, romani (gallo-romani), şi diferite popoare germanice, cei mai importanţi fiind burgunzii şi francii. Burgunzii au dat numele regiunii. Mai târziu, regiunea a fost împărţită în Ducatul Burgundiei (în vestul Burgundiei) şi Comitatul Burgundiei (în estul Burgundiei). Ducatul Burgundiei este cel mai cunoscut dintre cele două. Mai târziu, Ducatul Burgundiei a devenit provincia franceză Burgundia, iar Comitatul Burgundiei a devenit provincia franceză Franche-Comté (însemnând mot-a-mot "ţara liberă"). Acest articol se referă la vechea Burgundie unificată, Ducatul Burgundiei, provincia franceză Burgundia şi arealul cultural al Burgundiei. Pentru Comitatul Burgundiei şi al regiunii moderne Franche-Comté, vezi articolul respectiv.
Burgundia (ducat) formează cea mai mare parte a regiunii administrative de astăzi Burgogne. Vezi articolul relevant.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Burgunzii erau unul dintre popoarele germanice care au umplut vidul de putere lăsat de prăbuşirea jumătăţii occidentale a Imperiului Roman. În 411, au traversat Rinul şi au format un regat la Worms. în mijlocul luptelor dintre romani şi huni, regatul burgund a ajuns să ocupe teritoriile care astăzi se află la graniţa dintre Elveţia, Franţa şi Italia. În 534, Francii l-au învins pe Godomar, ultimul rege burgund, şi au inclus acest teritoriu în imperiul lor aflat în expansiune.
Existenţa modernă a Burgundiei îşi are rădăcinile în dezagregarea Imperiului francilor. Când luptele dinastice au luat sfârşit, în jurul anului 880, existau trei Burgundii: Regatul Burgundiei Superioare, în jurul Lacului Geneva, Regatul Burgundiei Inferioare în zona Provence, şi Ducatul Burgundiei în Franţa. Cele două regate burgunde s-au unificat în 937 şi au fost încorporate în Sfântul Imperiu Roman sub Conrad al II-lea în 1032, iar ducatul Burgundiei a fost anexat de Franţa în 1004.
În timpul Evului Mediu, Burgundia a devenit sediul unor biserici şi mănăstiri foarte importante, cum ar fi Cluny, Citeaux, şi Vézelay.
În timpul Războiului de o sută de ani, Regele Jean al II-lea al Franţei a dat ducatul fiului său cel mai mic, în loc să îl lase succesorului la tron. Ducatul a devenit curând un rival important la tronul Franţei, deoarece ducii Burgundiei au reuşit să formeze un imperiu care se întindea din Elveţia la Marea Nordului, printr-un sistem de alianţe prin căsătorie. Imperiul Burgund era format din mai multe fiefuri de ambele părţi ale graniţei (pe atunci mai mult simbolice) dintre Regatul Francez şi Imperiul German. Economia era concentrată în Ţările de Jos, în special în Flandra şi Brabant. Curtea din Dijon depăşea de departe curtea franceză, atât economic cât şi cultural.
Către sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea, Burgundia a devenit punctul de sprijin pentru ridicarea Habsburgilor, după ce Maximilian de Austria s-a căsătorit, intrând în familia ducală. În 1477, ultimul duce, Carol cel Îndrăzneţ a fost ucis în luptă iar Burgundia a fost reocupată de Franţa. Fiica sa, Maria şi soţul ei Maximillian au mutat curtea la Bruxelles şi au condus de acolo rămăşiţele imperiului (Ţările de jos şi Franche-Comté, pe atunci încă un fief german).
Vezi şi: Ducele Burgundiei
[modifică] Vinul
Articol principal: Vinul de Burgundia
Burgundia produce vinuri cu acelaşi nume. Cele mai bune vinuri provin din regiunea Côte d'Or, Deşi şi regiunile Beaujolais, Chablis, Côte Chalonnaise, şi Mâcon fac parte din regiunea viticolă a Burgundiei.
Vinurile burgunde sunt variate, complexe, umane şi casnice, dar sofisticate. Deşi "Burgundia" înseamnă roşu, regiunea Burgundiei produce atât vinuri roşii cât şi albe.
[modifică] Geografia
Cel mai înalt punct: Haut-Folin (901m) în Morvan.
Canalul Burgundiei uneşte râurile Yonne şi Saône, permiţând barjelor să navigheze din nord în sudul Franţei. Construcţia a început în 1765 şi a fost terminată în 1832. În vârf se află un tunel de 3,333 kilometri lungime în linie dreaptă. Canalul are 242 km lungime, cu un total de 109 ecluze, şi traversează două comitate ale Burgundiei, Yonne şi Cote d'Or. Astăzi, canalul este folosit în principal pentru turism; Dijon, cel mai important oraş de-a lungul canalului, are un port pentru bărci de agreement.
[modifică] Cultura
Feluri de mâncare specifice Burgundiei sunt coq au vin şi Bœuf bourguignon.
[modifică] Trivia
- În 1430 burgunzii au capturat-o pe Ioana d'Arc.
- Arhitectul Turnului Eiffel, Gustave Eiffel s-a născut la Dijon.
- Există un muzeu al muştarului numit Le Musee De Moutarde la Dijon. Muştarul de Dijon a fost inventat aici, fiind fabricat pentru prima oară din must în loc de oţet.
