Cătina, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Cătina

[[Imagine:|80px|Stemă]]
Judeţ	Cluj
Atestare	1327
Primar	Alexandru Bota, PSD, din 2000
Suprafaţă	52,77 km²
Populaţie (2002)	2.209
Densitate	41,8 loc./km²
Amplasare	46°50′53,88″N, 24°10′9,48″E
Sate	Cătina, Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie şi Valea Caldă
Cod poştal	{{{cod-poştal}}}
Sit web	ro [ Site Web]
{{{note}}}

Cătina este o comună din judeţul Cluj.

Cuprins 1 Aspecte fizico-geografice 2 Cadrul istoric 3 Populaţia 4 Legături externe

[modifică] Aspecte fizico-geografice

Comuna Cătina din judeţul Cluj, se află în Transilvania, mai precis în partea de nord a Podişului Transilvaniei şi în mijlocul Câmpiei Transilvaniei - regiunea deluroasă cuprinsă între Mureş şi Someş.

În cadrul judeţului Cluj, Cătina se află în partea de est, este o comună de margine, hotarele ei învecinându-se cu judeţul Bistriţa-Năsăud la est şi sud-est. Comuna Cătina se învecinează la nord cu comuna Buza, la vest cu comuna Geaca, iar în partea de sud-vest cu comuna Cămăraşu, toate cele trei comune fiind situate în judeţul Cluj.

Comuna se afla la o distanţă de 65 km faţa de reşedinţa de judeţ (Cluj-Napoca) şi la 31 km sud-est faţa de oraşul Gherla, legătura cu cele două oraşe realizându-se pe direcţia nord-vest-sud-est de drumul judeţean 109C Gherla-Cămăraşu-Mociu-Cluj. Drumul comunal DC 18 face legătura între comuna Cătina şi comuna Buza din judeţul Cluj.

Comuna Cătina cuprinde şaşe localităţi şi anume: reşedinţa de comună, Cătina şi localităţile componente Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie şi Valea Caldă.

Relieful comunei este tipic Câmpiei Transilvaniei, fiind o îmbinare ondulatorie de dealuri şi depresiuni largi, uşor înclinate dinspre hotarele de margine ale comunei spre Lacul Cătina.

O caracteristică a reliefului local este forma de amfiteatru natural ale cărui margini sunt o cunună de dealuri mai înalte, care înconjoară spaţiul geografic comunal şi separă prin culmile lor hotarele Cătinei de celelalte comune învecinate Buza şi Cămăraşu.

Dealurile - cu altitudine cuprinsă între 300 şi 550 m - şi depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitaţiilor şi a apelor curgătoare, în erele geologice în roci moi, argile, marne şi nisipuri.

Spaţiul geografic al comunei Cătina este străbătut de o modestă reţea hidrografică formată din pâraie, văi şi Lacul Cătina.

Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podişului Transilvaniei şi respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anuală fiind de +8,2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vânturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de pădure şi solurile brune de fânaţe.

Condiţiile de relief, sol şi climă au determinat o vegetaţie specifică de silvostepă reprezentată de vegetaţie de lac şi teren mlăştinos (papură, stuf, pipirig, stânjeni de baltă), vegetaţie de păşune şi fâneată pe dealuri şi vegetaţie de pădure (stejar, gorun, salcâm, arbuşti, etc.). Pădurile ocupă 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat (căprioare, mistreţ, vulpi, iepuri, etc).

[modifică] Cadrul istoric

Vechimea arheologică a comunei Cătina este atestată încă din neolitc prin diversele elemente de cultură materială descoperite întâmplător prin lucrări agricole sau eroziunea apelor. Materialele descoperite au fost supuse unor analize ştiinţifice şi drept urmare au primit girul autorităţii specialiştilor de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Important de precizat este faptul că în comuna Feldioara au fost descoperite fără cercetări materiale şi obiecte ce aparţin neoliticului (ac de os, fragmente de vas, topoare de piatră), epocii bronzului (fragmente ceramice din bronz aparţinând culturii Sighişoara-Witenberg), perioadei dacice (daltă de bronz) sau perioadei romane (două monede romane din timpul împăratului Hadrian 117-138 e.n.). Câteva din locurile unde au fost descoperite urme arheologice din neolitic şi epoca bronzului sunt "Dealul cu Şea" şi "Piscu Lung" (Feldioara), "Groapa Căstăilor" şi "La Ciurgău" (Cătina).

O altă zestre arheologică a satului Feldioara este alcătuită din numeroase urme vizibile ale unei cetăţi de pământ şi lemn, despre care se spune că a fost construită înaintea venirii maghiarilor în Transilvania.

Referitor la vechimea documentară, localitatea Cătina (reşedinţa de comună) şi localitatea Feldioara au fost atestate documentar în anul 1327. Doi ani mai târziu, în 1329, a fost atestată documentar localitatea Copru, iar în 1956 localităţile Hagău, Hodaie şi Valea Caldă au fost recunoscute documentar, până atunci fiind considerate cătune aparţinătoare localităţii Cătina.

[modifică] Populaţia

Conform datelor înregistrate la recensământul populaţiei din perioada 18-27 martie 2002, comuna Cătina număra 2.209 locuitori.

Ca structură, populaţia este alcătuită din români (76,14%), maghiari (20,46%) şi rromi (3,4%), iar din punct de vedere al confesiunii ortodocşii deţin ponderea cea mai mare (69,2%) urmaţi de reformaţi ( 13,8%) şi romano-catolici (7,8%). Deşi populaţia comunei este diversificată, atât din punct de vedere etnic cât şi confesional, nu s-au semnalat conflicte interetnice sau interreligioase.

sursa: http://www.catina.rural-portal.ro

[modifică] Legături externe

• Site despre localitate