Jucu, Cluj
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
||||
Judeţ | Cluj | |||
Atestare | {{{an}}} | |||
Primar | Coste Petre, PD, din [[|]] | |||
Suprafaţă | 85,13 km² | |||
Populaţie (2002) | 4.120 | |||
Densitate | 48,39 loc./km² | |||
Amplasare | ||||
Sate | Jucu de Sus, Gădălin, Juc-Herghelie, Jucu de Mijloc, Vişea | |||
Cod poştal | {{{cod-poştal}}} | |||
Sit web | ro Site Web | |||
{{{note}}} |
---|
Jucu (în maghiară Zsuk község, se pronunţă "Juc") este o comună situată în partea de est a judeţului Cluj.
Cuprins |
[modifică] Dispunere
Se află la interferenţa a două mari unităţi de relief: Podişul Someşan în partea de vest şi Câmpia Transilvaniei în partea de est, fiind traversată de la sud la nord de râul Someşul Mic. În componenţa comunei intră localităţile Jucu de Sus, Jucu de Mijloc şi Juc-Herghelie.
Unitatea administrativă se învecinează la sud cu comuna Apahida, la nord cu comuna Bonţida, la est cu comunele Apahida şi Căianu, la vest cu comunele Borşa şi Chinteni.
[modifică] Istorie
Domeniul Juc a aparţinut familiei nobiliare Suki, odinioară una din cele mai bogate şi mai influente familii din Transilvania.
Primele atestări documentare datează din sec. XIV. Jucu de Jos apare menţionat în documente scrise din anul 1314, iar Jucu de Sus din 1325. În partea stângă a râului Someş se afla Jucu Nobil, domeniu reşedinţă a familiei Suky. Aici a fost atestata în 1332 cea mai veche şcoală sătească din Transilvania. De cealaltă parte a râului (Jucu de Jos şi Jucu de Sus, unificate în 1966 în Jucu de Sus) se întindea în continuare domeniul Suky.
Familia nobiliară Suky, de origine germană, a venit în Transilvania în peioada secolului XIII, iar ultimii urmaşi ai familiei au murit în secolul XVIII. În oraşul Cluj familia a deţinut o reşedinţă, pe locul căreia s-a construit în secolul XIX Palatul Petricevich-Horvath (devenit ulterior Muzeul de Istorie a Transilvaniei). Cel mai cunoscut reprezentant al acestei familii a fost László Suki (1741-1791), binefăcător al Bisericii Unitariene.
În catedrala din Esztergom (Ungaria) se păstrează şi astăzi un potir din aur, comandat de familia Suky, artefact considerat de istoricii de artă drept cel mai valoros din Transilvania.
[modifică] Demografie
Conform datelor recensământului din 2002 populaţia comunei era de 4.120 locuitori, dintre care 86,04% români, 12,84% maghiari, 1,05% rromi, 0,07% alte naţionalităţi[1]. Sub aspect confesional în 2002 au fost întregistraţi 3.206 ortodocşi, 460 reformaţi, 137 penticostali, 35 greco-catolici, 11 romano-catolici şi 237 alte religii [2].
În anul 1930 au fost înregistraţi 4.382 locuitori, dintre care 3.649 români, 635 maghiari, 68 ţigani, 19 evrei, 4 germani ş.a.[3] Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 3.603 greco-catolici, 590 reformaţi, 68 romano-catolici, 55 ortodocşi, 19 mozaici ş.a.[4]
[modifică] Monumente
- Clădirea fostei mănăstiri greco-catolice şi a orfelinatului susţinut de Congregaţia Surorilor Maicii Domnului, edificii dezafectate la 10 septembrie 1948, odată cu deportarea călugăriţelor catolice la mănăstirea ortodoxă Bistriţa (Vâlcea)
[modifică] Economie
În localităţile comunei se practică cultura cerealelor şi legumicultura, comuna fiind cunoscută şi pentru creşterea cailor de rasă.
Administraţia clujeană a iniţiat aici construirea parcului industrial Tetarom III. Printre companiile care şi-au anunţat participarea se află şi compania finlandeză Nokia. Pe 26 martie 2007 în prezenţa premierului Călin Popescu-Tăriceanu a fost semnat un memorandum între Nokia şi Consiliul Judeţean Cluj. [5] [6][7]. Compania americana Accenture şi-a anunţat, de asemenea, intenţia de a investi peste 500 mil. de euro, lângă viitorul complex Nokia Village. [8]
[modifică] Personalităţi
În Jucu de Jos s-a născut istoricul şi publicistul român transilvănean George Bariţiu (1812-1893), conducător al Revoluţiei de la 1848.
[modifică] Note
- ↑ Atlasul localităţilor judeţului Cluj, Editura Suncart, Cluj-Napoca, ISBN 973-864300-7
- ↑ http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=3&id=865
- ↑ http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg=3&action=etnik&id=5626
- ↑ http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg=3&action=felek&id=5626
- ↑ Ziarul Financiar
- ↑ hotnews.ro
- ↑ Nokia.ro
- ↑ hotnews.ro
Aghireşu | Aiton | Aluniş | Apahida | Aşchileu Mare | Baciu | Băişoara | Beliş | Bobâlna | Bonţida | Borşa | Buza | Căianu | Călăraşi | Călăţele | Cămăraşu | Căpuşu Mare | Căşeiu | Cătina | Câţcău | Ceanu Mare | Chinteni | Chiuieşti | Ciucea | Ciurila | Cojocna | Corneşti | Cuzdrioara | Dăbâca | Feleacu | Fizeşu Gherlii | Floreşti | Frata | Gârbău | Geaca | Gilău | Iara | Iclod | Izvoru Crişului | Jichişu de Jos | Jucu | Luna | Măguri-Răcătău | Mănăstireni | Mărgău | Mărişel | Mica | Mihai Viteazu | Mintiu Gherlii | Mociu | Moldoveneşti | Negreni | Pălatca | Panticeu | Petreştii de Jos | Ploscoş | Poieni | Râşca | Recea-Cristur | Săcuieu | Sănduleşti | Săvădisla | Sânncraiu | Sânmartin | Sânpaul | Sic | Suatu | Tritenii de Jos | Tureni | Ţaga | Unguraş | Vad | Valea Ierii | Viişoara | Vultureni