Mărişel, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Mărişel


[[Imagine:\|80px\|Stemă]]

Judeţ

Cluj

Atestare

{{{an}}}

Primar

Ioan Maris, PSD, din [[|]]

Suprafaţă

85,94 km²

Populaţie (2002)

1.673

Densitate

20,78 loc./km²

Amplasare

46°41′7,08″N, 23°6′31,32″E

Sate

Mărişel

Cod poştal

{{{cod-poştal}}}

Sit web

ro www.marisel.ro

{{{note}}}

Mărişel este o comună în judeţul Cluj, situată in Munţii Gilău, componenţi ai Munţilor Apuseni, la circa 50 km de municipiul Cluj-Napoca. Este aşezată pe un platou înalt la o altitudine de 1150-1250 m. Văzut de pe Dealul Fântânele relieful are suprafeţe uşor ondulate şi culmi rotunjite, dar mai ales în partea de nord şi de sud sunt şi văi adânci, cu versanţi abrupţi, cu ape repezi şi baraje în miniatură.

[modifică] Geografie

Mărişelul se învecinează la sud cu comuna Măguri-Răcătău (graniţa fiind Defileul Răcătăului cunoscut şi sub numele de Împărăţia lui Zamolxe), la nord cu comuna Râşca, la est cu comuna Gilău, iar la vest cu comuna Beliş. Este o aşezare rurală unde gospodăriile sunt răsfirate în lungul văilor şi drumurilor şi pe culmile domoale, ca în zonele de deal. Formele cele mai înalte de relief sunt Dealul Fântânele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) şi Dealul Arsuri (1.238 m).

[modifică] Lacuri de acumulare

Lângă Grinduri, locul în care apele Someşului Cald au sculptat în trupul muntos o albie plină de ocolişuri şi cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la graniţa dintre Mărişel, Râşca şi Beliş, în faţa căruia s-a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărişel, iar de aici revine la suprafaţă în apropiere de vărsarea Văii Leşului. În aval, pe o distanţă de 8 km se acumulează într-un nou lac - Lacul Tarniţa, jumătate din acesta aflându-se de asemenea pe teritoriul comunei Mărişel.

La sud, pe Valea Răcătăului, la graniţa cu comuna Măguri-Răcătău, s-a amenajat lacul de acumulare Răcătău de unde apa este dirijată în lacul de la Fântânele. Astfel, aşezarea montană Mărişel are părţi de sat sub trei lacuri de acumulare, fapt care i-a schimbat geografia şi clima, ocupaţiile unor localnici, dar a apărut şi interesul pentru turism al multora din afară.

[modifică] Clima

Prima zăpadă se aşează în a doua jumătate a lunii noiembrie şi dăinuie de multe ori până în aprilie, acesta fiind un atu pentru practicarea jocurilor şi sporturilor de iarnă.

Relieful înalt determină o climă specific montană, cu o temperatură medie anuală de +4 grade C. Luna ianuarie este cea mai friguroasă cu o medie de -5 grade C, iar luna iulie cea mai călduroasă cu media cuprinsă între 10-16 grade C.

[modifică] Vegetaţie

Relieful şi clima muntoase permit etajarea distinctă a vegetaţiei în această parte de Apuseni. În etajele joase se întâlnesc păduri de foioase, cu predominanţă făget (Fagus silvatica), gorun (Quercus sesilliflora) şi stejar (Quercus robur), apoi amestec de făgete şi răşinoase, iar peste 1.000 de metri altitudine domină molidul (Picea). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni (Pinus mugo), ienuperi (Juniperus communis) şi tufe de afini (Vaccinium myrtillus), merişori şi întinse pajişti subalpine primare şi secundare alcătuite din rogoz alpin (Carex), păruşcă, toporişcă, rugină (Juncus effusus) şi ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de genţiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brânduşa de toamnă, ghiocelul.

În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deşi solurile sunt brun acide sărace şi cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului şi Someşului Cald, mai ales la Roşeşti se întâlnesc şi plopul (Populus), arinul negru (Alunus glutinosa), murul (Rubus caesius), brusturul (Arctium lappa) şi urzica (Urtica dioica).

[modifică] Demografie

În Mărişel trăiesc 1.786 persoane în 630 gospodării risipite pe văi şi culmi, cu o densitate de 20,8 locuitori pe km².

În zona Fântânele, în locuri izolate, se întâlnesc gospodării sezoniere, grupate în nămaşe. La începutul lunii iulie, în fiecare an, ţăranii urcă la aceste colibe, case foarte simple, de obicei cu pământ pe jos, cu ferestre minuscule şi cu acoperiş de paie sau ţigle de lemn.

Aici, în mijlocul pădurilor de molid, ei „muntăresc” până la începutul lui septembrie cu toate animalele, neavând în sat culturi agricole cu excepţia unor mici parcele cu cartofi. Tradiţional, locuitorii români ai Mărişelului până de curând se autodenumeau mocani, acest apelativ din ce în ce mai putin utilizat.

[modifică] Centrul politic

Zona centrală a comunei este Mărişel-Stăneşti, unde se găsesc Primăria, Biserica, Şcoala Pelaghia Roşu, Muzeul Satului, dispensarul uman, dispensarul veterinar, postul de poliţie, magazine şi alte unităţi de alimentaţie şi turism.

[modifică] Căi de acces

Accesul spre Mărişel este posibil atât dinspre comuna Gilău situată la 20 de km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, cât şi dinspre Huedin, prin Beliş. (cca 38 km).

Zonele din Copcea, o componentă a localităţii Mărişel, situate de-a lungul drumului judeţean sunt propice dezvoltării unităţilor de turism, având acces direct la şosea, precum şi utilităţi necesare confortului turiştilor şi fiind situate în centrul comunei, aproape de centrele de interes turistic din vecinătatea satului: Cheile Someşului Cald şi ale Răcătăului, lacul Beliş şi Tarniţa, viitoarea pârtie de schi dinspre Beliş.

[modifică] Turism

Potenţialul turistic al zonei a crescut în ultimii ani datorita faptului că Mărişelul a fost declarat localitate rurală ecologică (produse alimentare, păşuni şi păduri ecologice) precum şi datorită existenţei unor arii protejate. De interes turistic deosebit sunt zonele:

Rezervaţia Măguri-Răcătău
Amenajările hidrografice de pe Someşul Cald şi de pe Someşul Rece
Defileul Someşului Rece
Rezervaţia Padiş
Rezervaţia Scărişoara

Împrejurimile Mărişelului alături de Munţii Apuseni, prin diversitatea lor oferă împătimiţilor de natură diverse posibilităţi de drumeţii şi petrecere a timpului liber. De asemenea, oferă pasionaţilor de folclor şi tradiţii posibilitatea de a descoperi o lume perfect păstrată care adăposteşte culoarea portului popular, a meşteşugurilor tradiţionale şi a obiceiurilor româneşti.