Mociu, Cluj
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
||||
Judeţ | Cluj | |||
Atestare | {{{an}}} | |||
Primar | Aghiş Giorgel Dumitru, PD, din [[|]] | |||
Suprafaţă | 74 km² | |||
Populaţie (2002) | 3.504 | |||
Densitate | 47,35 loc./km² | |||
Amplasare | ||||
Sate | Mociu, Boteni, Chesău, Crişeni, Falca, Ghirişu Român, Roşieni, Turmaşi, Zorenii de Vale | |||
Cod poştal | {{{cod-poştal}}} | |||
Sit web | ro Site Web | |||
{{{note}}} |
---|
Comuna Mociu ocupă o poziţie centrală în Câmpia Transilvaniei, situându-se în Sud-Estul Judeţului Cluj, la o distanţă de 40km de Municipiul Cluj-Napoca. În raport cu căile rutiere majore, teritoriul comunei este axat pe DN 16 (Apahida-Mociu-Reghin) care traversează Câmpia Transilvaniei legând judeţul Cluj de judeţul Mureş.
Situată într-o zonă depresionară, aşezarea este înconjurată de coline domoale şi ramificate, favorabile cultivării cerealelor. Fertilitatea solurilor brune de pădure predominante şi climatul temperat continental ferit în general de vânturi, au conferit zonei denumirea de "Câmpie", denumire ce nu are legătură cu formele de relief existente, ci mai degrabă cu faptul că multe veacuri zona a fost considerată "Grânarul Transilvaniei".
Potenţialul agricol ridicat, resursele naturale (în special gazul metan), reţeaua de drumuri ce străbate teritoriul comunei, târgurile de ţară ce se organizează periodic, încă din cele mai vechi timpuri, îi conferă localităţii o poziţie cheie în Câmpia Transilvaniei, fapt ce a determinat dezvoltarea aşezării.
Existenţa de aşezări umane în această zonă este atestată arheologic încă din neolitic
Prima atestare documentară datează din anul 1219, localitatea fiind menţionată în Registrul de la Oradea ca sat aparţinător cetăţii Dăbâca, sub sintagma "villa Mochy". În decursul evului mediu se fac mai multe referiri la această aşezare precum si la satele aparţinătoare : Chesău 1312, Boteni 1349, Ghirişu-Român 1377, Crişeni 1378.
Astăzi, comuna este una din cele mai importante aşezări rurale din SE Judeţului Cluj fiind alcătuită din 9 localităţi (Ghirişul-Român, Turmaşi, Falca, Chesău, Roşieni, Boteni, Crişeni, Zorenii de Vale şi Mociu centrul de comună). Numărul de locuitori ai comunei este de 3504, diversitatea etnică (români, maghiari, romi) precum şi cea religioasă (ortodocşi, reformaţi, greco-catolici, romano-catolici etc) rezultând în urma proceselor istorice ce şi-au lăsat amprenta aici.
Este demn de remarcat faptul, că la nivelul comunei se manifestă un grad ridicat al toleranţei etnice şi religioase, drept dovadă, stau numeroasele acţiuni social culturale ce se desfăşoară în comun. Astfel ansamblurile de dansuri populare sunt recunoscute în întreaga regiune tocmai pentru caracterul multietnic al acestora, participând cu succes la diferite manifestări ce au avut loc atât în judeţul Cluj cât şi în judeţele învecinate.
Bogăţia şi varietatea folclorului local sunt cel mai bine surprinse în cadrul festivalurilor ce se organizează în comună, Târgul Secerii şi Jocul de pe Câmpie ce atrag an de an numeroşi vizitatori.
[modifică] Legături externe
Aghireşu | Aiton | Aluniş | Apahida | Aşchileu Mare | Baciu | Băişoara | Beliş | Bobâlna | Bonţida | Borşa | Buza | Căianu | Călăraşi | Călăţele | Cămăraşu | Căpuşu Mare | Căşeiu | Cătina | Câţcău | Ceanu Mare | Chinteni | Chiuieşti | Ciucea | Ciurila | Cojocna | Corneşti | Cuzdrioara | Dăbâca | Feleacu | Fizeşu Gherlii | Floreşti | Frata | Gârbău | Geaca | Gilău | Iara | Iclod | Izvoru Crişului | Jichişu de Jos | Jucu | Luna | Măguri-Răcătău | Mănăstireni | Mărgău | Mărişel | Mica | Mihai Viteazu | Mintiu Gherlii | Mociu | Moldoveneşti | Negreni | Pălatca | Panticeu | Petreştii de Jos | Ploscoş | Poieni | Râşca | Recea-Cristur | Săcuieu | Sănduleşti | Săvădisla | Sânncraiu | Sânmartin | Sânpaul | Sic | Suatu | Tritenii de Jos | Tureni | Ţaga | Unguraş | Vad | Valea Ierii | Viişoara | Vultureni