Cal
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina". |
Calul (Equus caballus) este un mamifer erbivor copitat de mărime considerabilă, fiind una dintre cele şapte specii moderne ale genului Equus.
Este folosit pentru călărie şi dresaj (cai).
[modifică] Genealogia calului
Prin existenţa fosilelor s-a reuşit reconstruirea evoluţiei calului; strămoşul calului Propalaeotherium ar fi fost un animal de mărimea unui câine, având mai multe degete la picioare ca şi calul actual (care are numai unul celelalte fiind atrofiate) ce trăia în păduri hrănindu-se cu frunze. Într-o perioadă de timp care se aproximează la 50 milioane de ani, devine calul animal ierbivor, cu forma şi mărimea din zilele noastre, adaptarea la fugă determină atrofierea degetelor de la picioare. Dezvoltarea calului s-a putut urmări în mod deosebit în America de Nord. Această evoluţie are loc treptat, fiind documentată de fosilele descoperite. Astfel, procesul de evoluţie a calului începe din perioada eocenă cu aproximativ 555 de milioane de ani în urmă. Strămoşul calului din aceea perioadă era Hyracotherium numit de unii şi Eohippus, care se hrănea cu frunze şi fructe din pădure. Mărimea sa era de 20 de cm înălţimea la umăr. Hyracotherium se deosebea mult de calul de azi, având o spinare încovoiată, gâtul, botul şi picioarele erau scurte, de mărimea unei vulpi sau căprioare, piciorul asemănător labei de câine (cu degete), craniul ca şi creierul erau mici. În urmă cu circa 50 de milioane de ani urmează un proces lent de evoluţie, perioada de trecere de la Hyracotherium la Orohippus. Aceasta se produce prin hrănirea mai variată, ce determină o modificare a dentiţiei. Din Orohippus ia naştere forma următoare a calului (ca.47 miloane de ani) Epihippus. Dinţii devin mai tari şi mai bine fixaţi, explicaţia prin schimbarea hranei datorită schimbării climei din America de Nord (climă uscată), zona pădurilor reducându-se, apărând stepa cu o vegetaţie specifică, strămoşul calului adaptându-se la vegetaţia de iarbă a stepei.
Faza următoare de evoluţie a calului Mesohippus a apărut în urmă cu 40 de milioane de ani. Acest strămoş al calului era mai mare, înălţimea la grebăn (umăr) fiind de 60 cm, spinarea mai puţin încovoiată, gâtul, picioarele şi botul erau mai lungi, numărul degetelor de la picior se reduce la 3 degete. În urmă cu ca. 35 milioane de ani apare Miohippus care era mai mare, şi cu craniul mai lung, decât forma precedentă. În familia calului apar forme variate, în urmă cu 24 milione de ani, dar unele forme dispar neputându-se adapta noilor condiţii de mediu. Linia care a supravieţuit adaptat la hrănire cu frunze şi la fel cu iarbă (greu digerabilă fiind bogată în silicaţi) a fost Opalphytolith la care în evoluţia dinţilor, apar dinţi robuşti mai rezistenţi la tocire, animalele având picioare mai lungi pot să alerge mai repede pe vârfurile degetelor pe zonele întinse a stepelor. Varianta următoare în evoluţia cabalinelor este Parahippus ce apare în urmă cu 23 miloane de ani, animalul are încă trei degete, posedă însă dinţi mai lungi ca predecesorii lui.
Urmaşul său ce apare în urmă cu 18 milioane de ani fiind Merychippus cu toate că are încă trei degete calcă numai pe vârfurile lor, dinţii iau o formă tot mai rezistentă apropiindu-se ca formă, de forma dentiţiei actuale a calului.
Din linia Merychippus iau naştere un număr mare de variante, printre care şi varianta foarte asemănătoare calului de azi cu o dentiţie rezistentă. În urmă cu 15 milioane de ani apare Pliohippus, cal cu trei degete la picior, asemănător calului actual, urmat de succesorul său Dinohippus iar înainte cu ca. 4 milioane de ani apare tipul calului de azi Equus. Înainte cu câteva mii de ani dispare calul din America de Nord, fiind readus de europeni prin procesul de colonizare a Americii în secolul al XVI-lea. Calul readus în America se sălbăticeşte din nou apărând mustangul, calul indienilor din America; un proces asemănător se produce în Australia cu calul şi măgarul. Calul de sex mascul este numit armăsar, iapa fiind femela, aceasta poate să aibă un mânz pe an, perioada de gestaţie la iapă durează 11 luni.
[modifică] Rase de cai şi ponei
|
|
|
|
