Cantonul Neuchâtel
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Capitală | Neuchâtel |
Suprafaţă | 803 km² (Pe locul 15) |
Populaţie | 166 500 |
Densitatea populaţiei | 207 |
Din anul | 1815 |
Abreviere | NE |
limbi | franceză |
Sit web | www.ne.ch |
Neuchâtel este un canton al Elveţiei, aflat în vestul ţării, cu capitala în oraşul cu acelaşi nume.
Cuprins |
[modifică] Geografie
Cantonul Neuchâtel se află în vestul Elveţiei. La vest se mărgineşte cu cantonul Berna, la nord-vest cu Franţa, la sud-est cu Lacul Neuchâtel, iar la sud-vest cu cantonul Vaud. Se află în zona centrală a Munţilor Jura. Lacul Neuchâtel drenează sudul cantonului, iar râul Doubs zona nordică.
Este împărţit de obicei în trei regiuni. Vignoble se află de-a lungul lacului. Numele său provine de la numeroasele plantaţii de viţă-de-vie de aici. Regiunea numită Les Vallées se află mai la nord. Aici se află cele mai mari văi ale cantonului Neuchâtel: Valea Ruz şi Val de Travers, ambele la crca 700 m. Cea mai înaltă regiune este reprezentată de Munţii Neuchâtelois între 900 şi 1065 m. Această regiune este de fapt o vale lungă unde se află La Chaux-de-Fonds, Le Locle şi La Brévine.
[modifică] Istorie
Numele cantonului provine de la denumirea romană Novum Castellum (castelul nou). Rudolf al III-lea al Burgundiei a menţionat Neuchâtel în testamentul său din 1032. Dinastia contelui Ulrich von Fenis a preluat oraşul şi teritoriile sale în 1034. Dinastia a prosperat şi până în 1373 toate teritoriile care astăzi fac parte din canton aparţineau contelui. În 1405 oraşele Berna şi Neuchâtel au intrat într-o uniune. Teritoriile Neuchâtelului au trecut în mâinile seniorilor de Freiburg un secol mai târziu, şi apoi, în 1504 casei franceze de Orléans-Longueville.
Predicatorul francez Guillaume Farel a adus învăţăturile reformei protestante aici în 1530. La dispariţia casei de Orléans-Longueville în 1707, Neuchâtel (cunoscut de asemenea după numele german Neuenburg) au trecut în mâinile regelui Frederic I al Prusiei. Regatul Prusiei a deţinut zona până în 1848, cu excepţia unei scurte perioade între 1806 şi 1814 când aici a fost constituit un principat suveran al şefului de stat major al lui Napoleon Louis Alexandre Berthier.
În 1815 cantonul Neuchâtel a intrat în Confederaţia elveţiană ca membru cu drepturi depline. Pentru prima oară elveţienii au primit un canton care nu avea o administraţie republicană. Această situaţie a luat sfârşit în 1848 când o revoluţie paşnică a avut loc şi a stabilit republica. Regele Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei nu a cedat pe loc şi a avut mai multe încercări ale unei cotra-revoluţii. În 1857 Frederic Wilhelm a renunţat la pretenţiile asupra acestei zone.
[modifică] Economie
Cantonul este binecunoscut pentru vinurile sale de pe malurile Lacului Neuchâtel. În văi se practică creşterea vitelor şi fabricarea lactatelor, precum şi creşterea cailor. O altă industrie importantă este fabricarea ceasurilor, precum şi mecanica fină şi producţia de microcipuri.
[modifică] Demografie
Populaţia este aproape în întregime vorbitoare de franceză. Aproximativ două treimi sunt protestanţi şi o treime romano-catolici.
[modifică] Legături externe
- Situl oficial
- Statistici oficiale
- Turism: Neuchâtel şi împrejurimile "Valea ceasurilor"
- Portal Neuch.ch
Appenzell Extern - Appenzell Intern - Argovia - Basel-Oraş - Basel-Provincie - Berna - Fribourg - Geneva - Glarus - Graubünden - Jura - Lucerna - Neuchâtel - Sfântul Gall - Schaffhausen - Schwyz - Solothurn - Ticino - Turgovia - Obwald - Nidwald - Uri - Valais - Vaud - Zug - Zürich