Cantonul Graubünden

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Graubünden
Grischun
Grigioni


Capitală	Chur
Suprafaţă	7 105 km² (Pe locul 1)
Populaţie	185 700
Densitatea populaţiei	26
Din anul	1803
Abreviere	GR
limbi	germană, italiană, reto-romană/rumâncie
Sit web	www.gr.ch

Cantonul Grişunilor (germană: Graubünden; reto-romană: Grischuns; italiană: Grigioni; franceză: Grisons) este cel mai mare şi cel mai estic din cele 26 de cantoane ale Elveţiei. E şi singurul triling (reto-romană, germană, italiană).

[modifică] Geografie

Suprafaţa cantonului este de 7.105 km². Doar o treime din această zonă este considerată teren productiv. Pădurile acoperă circa o cincime din întreaga zonă. Cantonul este aproape în întregime muntos, şi cuprinde părţile superioare ale văilor râurilor Rin şi Inn. Există mai multe vârfuri importante în Alpii Grişuni, printre care Tödi cu 3.614 m şi Bernina cu 4.048 m. Multe dintre lanţurile muntoase prezintă gheţari mari, precum Adula, Albula, Silvretta şi Rhätikon.

Văile părţii centrale ale cantonului sunt foarte adânci, unele dintre acestea fiind chiar cele mai adânci din Europa. Aceste văi au fost la origine locul de unde s-au aşezat iniţial "Raeti" (Rhaeti), o populaţie probabil de origine celtică.

Cantonul se învecinează cu Liechtenstein la nord, Austria la nord şi la est, Italia (Lombardia şi Trentino-Tirolul de Sud) la sud şi sud-est, Cantonul Sfântul Gall şi Cantonul Glarus la nord-vest, Cantonul Uri la vest şi Cantonul Ticino la sud-vest. Capitala sa este Chur. Staţiunile Davos şi St. Moritz, cunoscute la nivel mondial, se află în Grişuni.

[modifică] Istorie

Mare parte din teritoriul cantonului a făcut parte în antichitate din Provincia Romană Rhaetia, fondată în anul 15 î.Hr.. Aceste zone au devenit mai târziu parte din dieceza Cuirei.

În 1367 este fondată Liga Casei Domnului (Cadi, Gottes Haus), pentru a combate puterea crescândă a Episcopiei de Cora. A urmat fondarea Ligii Gri (în germană Grauer Bund), câteodată denumită Oberbund. Această ligă este fondată în 1395 în valea înaltă a Rinului. Numele "Liga Gri" vine de la vestele gri cusute de mână, care erau îmbrăcate de populaţie. O a treia ligă este fondată în 1436 de oamenii celor zece jurisdicţii ale fostului judeţ Toggenburg, deoarece dinastia Toggenburg nu mai avea urmaşi. Liga se chema Liga celor zece jurisdicţii (Zehngerichtebund).

Primul pas în constituirea Cantonului Grişunilor se face când Liga celor zece jurisdicţii se aliază cu Liga Casei Domnului, în 1450. În 1471 cele două ligi se aliază cu Liga Gri. În 1496 Habsburgii au moştenit propietăţile dinastiei dispărute Toggenburg. Aceasta a dus la alianţa ligilor cu Confederaţia Elveţiană. Habsburgii au fost învinşi la Trecătoarea Calven şi la Dornach. Aceasta a ajutat Confederaţia, iar ligile aliate ale Cantonului Grişunilor au fost recunoscute.

Ultimele urme ale jurisdicţiei Episcopatului de Cora au fost abolite în 1526. Teritoriile cantonului au devenit parte din Republica Elveţiană, dar "aliatul perpetuu" al Elveţiei devine canton abia în 1803. Constituţia cantonului este dată în 1892.

Stemele celor trei ligi originare formează astăzi stema Cantonului Grişunilor.

[modifică] Cultură

Locuitorii cantonului sunt celebri pentru o delicatesă culinară - carne uscată numită Bündnerfleisch.

[modifică] Economie

Agricultura şi turismul sunt pilonii economiei cantonale. Agricultura se bazează pe silvicultură şi pe păşunatul estival în munte, în special de oi şi capre. Turismul este concentrat în munţi, în special în jurul oraşelor Davos/Arosa, Laax şi St. Moritz/Pontresina. Sunt, totuşi, şi câteva staţiuni în interiorul cantonului.

În schimb la Cuira este activă producţia de vin. Cuira este şi un centru industrial. În văile Mesolcina/Misox şi Poschiavo se cultivă porumb şi castane.

[modifică] Demografie

Limbile vorbite în Cantonul Grişunilor sunt: germana în nord-vest (54%), rumância în Engadina, Valea Monastero şi în apropiere de Disentis/Mustér (31%) şi italiana în văile Mesolcina/Misox, Calanca, Bregaglia/Bergell, şi Poschiavo/Puschau (15%).

Cele două confesiuni principale sunt Protestantismul refomat-calvin şi Catolicismul. Din punct de vedere al apartenenţei religioase populaţia este practic împărţită în două.