Cartierul Mănăştur din Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Blocuri din cartierul Mănăştur - în dreapta se află blocul S4, cel mai mare din ţară

Mănăştur (magh. Kolozsmonostor, germ. Abtsdorf, în trad. "Satul Abatelui", săseşte Appesdorf) este un cartier al municipiului Cluj-Napoca. Mănăşturul a fost atestat documentar încă din anul 1063. În anul 1895 a devenit parte componentă a oraşului Cluj. În prezent este cel mai populat cartier al municipiului Cluj-Napoca, cu peste 100.000 de locuitori. Cuprinde o multitudine de blocuri, cele mai multe dintre ele construite la sfârşitul secolului XX (anii 70-80), în timpul regimului comunist. Ele au reprezentat locuinţe funcţionale pentru muncitorii de la Combinatul de Utilaj Greu Cluj-Napoca, dar după 1989, acestea s-au degradat, în prezent aflându-se în plin proces de modernizare.

[modifică] Nume

Numele aşezării provine de la mănăstirea benedictină care a funţionat aici. Principala sursă de venit a mănăstirii o constituia podul de la Apahida. Mănăstirea a fost desfiinţată în timpul Reformei Protestante. Pietrele mănăstirii benedictine au fost folosite ca material de construcţie la Liceul Piariştilor din Cluj (actualul Liceu Ştefan Báthory). Din edificiul original al bisericii benedictine s-a mai păstrat doar corul, nava centrală provenind din secolul al XIX-lea. Biserica a fost folosită pentru scurt timp de călugării iezuiţi ce fuseseră alungaţi în afara zidurilor cetăţii Clujului de către autorităţile protestante. În anul 1930 edificiul religios a fost închiriat pe 20 de ani Bisericii Române Unite cu Roma de către Biserica Romano-Catolică. După anul 1948 parohia ortodoxă instalată în clădire de autorităţile comuniste, a refuzat să recunoască până în anul 1991 contractul de închiriere. În 1994 lăcaşul a reintrat în posesia proprietarului de drept.

Cartierul a fost fondat pe teritoriul fostului sat cu acelaşi nume. Este construit din blocuri, concepute de arhitecţi nord-coreeni în perioada 1965-1989. Străzile cele mai importante sunt:

Calea Mănăştur, care leagă centrul Clujului de carterul Mănăştur şi se continuă cu Calea Floreşti, spre Oradea
Strada Primăverii (fostă "Lingurarilor", numită pentru scurt timp "Mareşal Ion Antonescu")
Strada Izlazului
Calea Floreşti, care leagă Mănăşturul de comuna Floreşti, continuând cu DN1 spre Oradea

[modifică] Cele mai importante construcţii

Biserica Romano-Catolică "Calvaria", de pe dealul cu acelaşi nume, unde se pare că voievodul Gelu ar fi avut o cetate. Calvaria este una din cele mai vechi biserici din Cluj. A fost fondată ca abaţie benedictină la începutul secolului al XI-lea. Subordonată Episcopiei de Strigoniu, această mănăstire a constituit o sursă de conflicte cu episcopii de Transilvania, care râvneau la beneficiile cu care era dotată abaţia (vezi Apahida). Purtând hramul "Adormirii Maicii Domnului", mănăstirea a păstrat documente extrem de importante din perioada medievală. Distrusă parţial de un trăsnet la sfârşitul secolului al XVI-lea iar mai apoi de invazia tătară de la mijlocul secolului al XVII-lea, biserica a fost reconstruită în secolul al XIX-lea de romano-catolici.

Biserica Ortodoxă "Sfinţii Petru şi Pavel" (în construcţie)
Blocul de Locuinţe S4 de pe strada Primăverii, care este cel mai mare bloc de locuinţe din România (cu 15 scări a câte 10 etaje fiecare)

Biserica "Sfinţii Petru şi Pavel", în construcţie din 1995	Imagine din cartierul Mănăştur	Biserica Catolică "Calvaria", de pe dealul cu acelaşi nume	Blocuri de pe Calea Floresti
Harta cartierului Manastur

	Cartierele Clujului:
	Andrei Mureşanu \| Bulgaria \| Bună Ziua \| Centru \| Dâmbul Rotund \| Gheorgheni \| Grădinile Mănăştur \| Grigorescu \| Gruia \| Iris \| Între Lacuri \| Mănăştur \| Mărăşti \| Someşeni \| Zorilor \| Alte Cartiere recente