Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica Calvaria | |
Vedere dinspre Sud |
|
Localitate | Cluj-Napoca |
---|---|
Judeţ | Cluj |
Cult | Biserica Romano-Catolică |
Descriere arhitecturală | |
Stil arhitectural | Gotic |
Data finalizării | 1095 |
Data demolării | Parţial în 1241, 1598, 1658 |
Specificaţii | |
Turle | 1 |
Materiale | Piatră |
În zona Mănăştur, din apropierea Clujului, pe actuala Strada Mareşal Ion Antonescu a fost ridicată începând cu secolul IX-XI, o abaţie benedictină "Monasterium Beatae Mariae de Clus" înconjurată cu un zid de apărare. Aceasta a fost fundaţia pe care a fost contruită ceea ce astăzi s-a păstrat şi este cunoscută drept Biserica Romano-Catolică Calvaria.
Cuprins |
[modifică] Istoria bisericii
Izvoarele istorice definesc anii 1060-1063 în timpul regelului Béla I, respectiv 1077-1095 în timpul regelui Sf. Ladislau drept perioadele de fondare a abaţiei.
Clădirea a trăit numeroase perioade de mărire şi decădere. Iniţial a fost o basilică cu trei nave, cu hramul Adormirii Maicii Domnului şi era subordonată arhiepiscopiei din Strigoiu, lucru care a dus la numeroase conflicte cu episcopii Transilvaniei. Mănăstirea a fost distrusă la 1241 în urma invaziei tătarilor şi reconstruită de către regele Béla IV în 1263. În 1437 aici a funcţionat conventul care a stabilit înţelegerile dintre reprezentanţii ţăranilor răsculaţi de la Bobâlna şi nobilime şi tot aici a fost ucis Anton cel Mare din Buda, căpetenia ţăranilor răsculaţi. În 1465 abaţia s-a înconjurat cu o fortificaţie de apărare, fortificaţie distrusă aproape imediat de Matei Corvin ca urmare a împotrivirii cetăţenilor Clujului. După 1556 când a avut loc secularizarea averilor mănăstirii aceasta a devenit subordonată trezoreriei. În 1581 Istvan Bathory a dăruit mănăstirea călugărilor iezuiţi, împreună cu şase sate. După Dieta de la Mediaş iezuiţii au fost forţaţi să părăsească ţara în perioada 1588-1594, reîntorcându-se în 1595. Parţial distrusă de un trăsnet în 1598, clădirea a intrat o perioadă îndelungă în renovare, după care a fost restituită călugărilor iezuiţi.
Un alt episod trist din istoria mănăstirii a fost scris cu ocazia invaziei tătarilor din 1658-1661 când a fost din nou distrusă, devenind nelocuibilă. În secolul XVIII clădirea a fost folosită drept depozit de armament accentuându-se distrugerea sa. Episcopul Alexandru Rudnai a dispus apoi demolarea atât a bisericii cât şi a clădirilor din jur. A supravieţuit acelor momente doar altarul, care a fost transformat într-o capelă, împreună cu Statuia Preacuratei Fecioare Maria cu Pruncul Isus în braţe.
În 1896 Biserica Romano-Catolică din Transilvania reconstruieşte nava bisericii şi sunt refăcute bolţile şi pereţii corului. Biserica a fost oferită franciscanilor în 1922 care au refuzat-o, după care a fost dată în chirie Bisericii Greco-Catolice pentru o sumă simbolică, Biserica Romano-Catolică păstrându-şi drepturile de proprietar.
După venirea comuniştilor, în 1948 biserica a fost dată Bisericii Ortodoxe, care a folosit-o până în 1990. O perioadă mai specială a existat între 1991 şi 1994 când biserica a fost folosită în comun de către Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică. Începând cu 1994 edificiul a revenit la Biserica Romano-Catolică, ulterior ea fiind renovată. Biserica a primit orga construită în 1792 de Samuel Matz din Biertan, orgă care a fost adusă de la Biserica Evanghelică din Daia Săsească în urma scăderii comunităţii de acolo.
[modifică] Biserica astazi
Deşi complet înconjurată de blocuri din beton ale cartierului Mănăştur ridicate în anii 80, biserica nu şi-a pierdut identitatea, spaţiul ei şi din jurul ei păstrând liniştea secolelor care au trecut peste ea. A rămas un spaţiu de tăcere, în care odată intrat găseşti o linişte ce te surprinde în mijlocul acelor blocuri.
Accesul se face prin colţul sud-estic al dealului Calvaria printre cele două valuri de pămînt ridicate pentru apărare. La intrare pe cele două valuri se află Capela Calvaria ridicată în 1831, respectiv clopotniţa propiectată de Karoly Kos în 1922.
[modifică] Galerie de imagini
[modifică] Referinţe
- Lukacs Jozsef - Povestea „oraşului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
- Bodea Gheorghe - Clujul vechi şi nou, Cluj-Napoca, 2002
- Cluj-Napoca=Claudiopolis, Noi Media Print, bucureşti, 2004
- Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002
[modifică] Legături Externe
Biserici: Biserica Bob · Biserica Calvaria · Biserica cu Cocoş · Biserica Evanghelică · Biserica Franciscană · Biserica Ortodoxă din Deal · Biserica Piariştilor · Biserica Reformată de pe Str. Kogălniceanu · Biserica Reformată din Oraşul de Jos · Biserica Sf. Petru · Biserica Sf. Mihail · Biserica Unitariană · Catedrala Ortodoxă · Catedrala Schimbarea la Faţă
Clădiri: Bastionul Croitorilor · Biblioteca Universitară · Casa Călăului · Casa Matei Corvin · Hotelul Biasini · Opera Maghiară · Opera Română · Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe · Palatul Bánffy · Palatul de Finanţe · Palatul de Justiţie · Palatul Poştei · Palatul Prefecturii · Palatul Reduta · Palatul Regionalei Căilor Ferate · Palatul Szeky · Palatul Telefoanelor · Palatul Urania · Teatrul Maghiar · Teatrul Naţional
Statui şi monumente: Monumentul Memorandiştilor · Obeliscul Carolina · Statuia Fecioarei Maria · Statuia Lupoaicei · Statuia lui Sf. Gheorghe · Statuia lui Matei Corvin · Statuia lui Mihai Viteazul ·
Muzee: Muzeul Etnografic · Muzeul Satului ·
Altele: Cetăţuia · Cimitirul Hajongard · Grădina Botanică · Parcul Mare ·