Culoare
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Numim culoare percepţia de către ochi a uneia sau a mai multor frecvenţe (sau lungimi de undă) de lumină. În cazul oamenilor această percepţie provine din abilitatea ochiului de a distinge câteva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiaşi imagini. Percepţia culorii este influenţată de biologie (unii oameni se nasc văzând culorile diferit, alţii nu le percep deloc, vezi daltonism), de evoluţia aceluiaşi observator, sau de culorile aflate în imediata apropiere a celei percepute (aceasta fiind explicaţia multor iluzii optice).
Culoarea, noţiune perceptivă, nu trebuie confundată cu lungimea de undă, noţiune fizică. Ochiul uman este incapabil să distingă între galbenul monocromatic (o singură lungime de undă) şi o compoziţie de verde şi roşu. Această iluzie optică permite afişarea culorii galbene pe ecranul monitorului, şi, în general, sineza tricromă.
Ştiinţa culorii, denumită şi cromatică, include percepera culorii de către ochiul uman, originea culorii în diversele materiale, teoria culorii în artă şi aspectele fizice ale culorii în spectrul electromagnetic.
[modifică] Aspectele fizicii culorii
Culorile spectrului luminii vizibile
culoare | intervalul de lungimi de undă | intervalul de frecvenţe |
---|---|---|
roşu | ~ 625-740 nm | ~ 480-405 THz |
oranj | ~ 590-625 nm | ~ 510-480 THz |
galben | ~ 565-590 nm | ~ 530-510 THz |
verde | ~ 500-565 nm | ~ 600-530 THz |
azur | ~ 485-500 nm | ~ 620-600 THz |
albastru | ~ 440-485 nm | ~ 680-620 THz |
violet | ~ 380-440 nm | ~ 790-680 THz |
"Spectrul" afişat de un calculator |
Radiaţiile electromagnetice sunt un amestec de radiaţii de diferite lungimi de undă şi intensităţi. Când aceste radiaţii au lungimi de undă între valorile (aproximative) de 380 nm şi 740 nm, ele sunt cunoscute ca radiaţii din spectrul vizibil al luminii. O suprafaţă care reflectă difuz toate lungimile de undă în mod egal este percepută ca albă, în timp ce una neagră absoarbe toate lungimile de undă, fără a reflecta nici una.
Culorile binecunoscute ale curcubeului în spectru (numit astfel de către Isaac Newton de la cuvântul latin pentru apariţie) sunt definite de razele de lumină vizibilă de o singură lungime de undă, aşa-numitele culori monocromatice. Frecvenţele din tabelul alăturat sunt date în terahertzi (THz), iar lungimea de undă în vid sunt date în nanometri (nm).