Deva
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
Amplasare | |||||
Ţară | România | ||||
Judeţ | Hunedoara | ||||
Atestare documentară | 1269 | ||||
Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]]) | 69.257, 2002 | ||||
Suprafaţă | 34 km² | ||||
Densitatea populaţiei | 151 loc./km² | ||||
Altitudine | m n.m. | ||||
Localităţi suburbane |
{{{componenţă}}} | ||||
Primar | Mircea Munteanu, PNL | ||||
Sit web | ro Primăria Deva | ||||
Poziţia oraşului în cadrul judeţului | |||||
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Deva]] | |||||
Harta administrativă a oraşului |
Deva (maghiară Déva, germană Diemrich) este reşedinţa şi al doilea oraş ca mărime din judeţul Hunedoara, Transilvania, România. Are o populaţie de 75.918 locuitori.
Cuprins |
[modifică] Localizare
Oraşul Deva este situat, din punctul de vedere al provinciilor istorice româneşti, la interferenţa Transilvaniei cu Banatul. "Oraşul de la poalele Cetăţii" este aşezat în partea centrală a judeţului Hundedoara, la 45*53' latitudine nordică şi 22*54' longitudine estică, la o înaltime de 187 m faţă de nivelul mării, pe cursul mijlociu al răului Mureş, pe malul stâng al acestuia. Dealurile din apropierea oraşului (Dealurile Devei) sunt utimele ramificaţii ale munţilor Poiana Ruscăi, formate din andezit, având înalţimea maximă de 697 metri. În partea de sud a oraşului se găsesc localităţile Almaşul Sec, Cârjiţ şi Cherges. Pe partea dreaptă a Mureşului se găsesc localităţile Hârău, Chimindia, Banpotoc, Cărpiniş, Şoimuş, Bălata, Bârsău, Certej, Hondol, Săcărâmb, Nojag. Spre est localitatea Simeria, iar spre vest localităţile Mintia, Brănişca, Veţel, Zam. Oraşul este înconjurat de munţii Poiana Ruscăi şi munţii Zarand spre vest, de munţii Apuseni spre nord, de dealul Uroi şi munţii Sebeşului spre est, iar la sud se pot zări în depărtare munţii Parâng şi masivul Retezat.
[modifică] Istorie
Prima atestare documentară de existenţă a municipiului menţioneaza anul 1269.
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina". |
[modifică] Obiective turistice
La poalele cetăţii un parc e străbătut de alei şi în parte amenajat pentru copii: "Parcul Cetăţii".
Castelul Bethlen sau "Magna Curia" (Curtea Mare, cum i se mai spunea) a fost construită în sec. XVI. Iniţial a fost conceput în stilul Renaşterii, dar restaurările ulterioare (în 1621 ordonate de Gabriel Bethlen şi în prima jumătate a secolului XVIII) i-au adăugat şi elemente baroce. Azi, castelul adăposteşte Muzeul Judeţean Hunedoara — Deva, în care sunt expuse numeroase piese privind dezvoltarea societăţii omeneşti pe aceste locuri; bogate sunt şi exponatele secţiei ştiinţele naturii.
Cetatea înseşi, a fost şi rămâne un obiectiv turistic atrâgâtor. În ultimii ani a fost conceput un program de amenajare pentru a o pune în valoare şi a o face accesibila tuturor vârstelor: promenada clasică pe alei sau pe urcuşul din stânga, urcarea motorizată cu funicularul, în toate cazurile din vârful cetăţii ni se dezvăluie panorama oraşului şi a împrejurimilor. Staţia de lângă stadion este impunătoare şi te incită la plimbare. Pentru cei mai curioşi si în bună formă fizică le recomand o ieşire la Cabana Căprioara: acces pe strada Aurel Valicu, până la capatul străzii şi al oraşului, în maşină sau pe jos.
Sala de sport specială a Şcolii Sportive din Deva unde Octavian Belu a antrenat sportive ce au continuat tradiţia gimnasticii româneşti, începută cu Nadia Comăneci şi continuată cu Ecaterina Szabo ş. a. După sala de sport se ascunde "Stadionul Cetate", unde evoluează echipa de fotbal "Mureşul Deva".
La ieşirea din parc, de-a lungul străzii pietonale încă mai rezistă clădiri caracteristice ale altor epoci: Palatul Prefecturii, Judecătoria, Colegiul Naţional Decebal, recent renovat în 2004, Teatrul de revistă al Devei, Primăria, Liceul Pedagogic şi Liceul "Regina Maria", toate împreună formează oraşul vechi.
[modifică] Demografie
Populaţia municipiului număra la recensământul din 2002, 69.257 locuitori (89,2% români, 8,6% maghiari, 1,2% romi), cf [1].
[modifică] Comunitatea maghiară din oraş
În anul 2002 trăiau în Deva 5.975 maghiari, reprezentând 8,6% din totalul populaţiei oraşului. În Deva funcţionează Grupul Şcolar Teglas Gabor şi Liceul Catolic, instituţii cu limba de predare maghiară. În oraş funcţionează editura Corvin.
[modifică] Personalităţi
- Francisc Nopcea, (* 1877, Deva) baron, paleontolog, cercetător al dinozaurilor.
- Petru Groza,născut la Băcia în 1884,îşi construieşte o casă (arh. Horia Creangă) în parcul din Deva
[modifică] Oraşe înfrăţite
- Arras (Franţa), simbolul înfrăţirii celor două localităţi, este locul cunoscut în Deva sub numele de "Place Arras" (Piaţa Arras)
- Cherbourg-Octeville (Franţa)
- Szigetvár (Ungaria)
- Yancheng (China)