Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Dinozaur - Wikipedia

Dinozaur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dinosaur
Stare de conservare: Fosilă

Fosilă din: Triasic – Cretacic
Replică a unui Tyrannosaurus rex la Muzeul Senckenberg.
Replică a unui Tyrannosaurus rex la Muzeul Senckenberg.
Clasificare ştiinţifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Sauropsida
Supraordin: Dinosauria
Owen, 1842
Ordine şi Subordine
  • Saurischia
    • Sauropodomorpha
    • Theropoda
  • Ornithischia
    • Thyreophora
    • Ornithopoda
    • Marginocephalia


Dinozaurii sunt animale vertebrate care au dominat ecosistemele terestre pentru o perioadă de aproximativ 160 de milioane de ani, prima dată apărând pe planeta noastră cu aproximativ 220 de milioane de ani în urmă pe la sfârşitul perioadei Triasice. La sfârşitul perioadei cretacicului, acum circa 65 de milioane de ani, dinozaurii au suferit o extincţie catastrofică formata din combinaţia schimbării temperaturii globale si impactul cu un meteorit de 40 Km in diametru in golful Mesicukui, care a încheiat perioada de dominare a uscatului de către aceste animale. Păsările moderne sunt considerate directe descendente ale dinozaurilor teropozi din familia răpitorilor cu primul reprezentant de pasare: Archaeopterix acum 150 de milioane de ani in urma.

Odată cu recunoaşterea primilor dinozauri, la începutul secolului al 19-lea, scheletele lor fosilizate au devenit puncte majore de atracţie în toate muzeele din lume. Dinozaurii au devenit într-o foarte scurtă perioadă de timp parte esenţială a culturii globale a omenirii, fiind extrem de populari, mai ales în rândul copiilor. Au devenit parte integrantă a multor cărţi, a filme foarte des menţionate, aşa cum ar Jurassic Park, iar noile descoperiri ştiinţifice care se fac mereu în legătura cu dinozaurii sunt constant aduse în centrul atenţiei generale de către mijloacele de informare în masă.

Termenul dinozaur este utilizat de asemenea frecvent pentru a descrie reptile preistorice, aşa cum ar fi pelicozaurii, dimetrodonii, pterozaurii cu aripi, pleziozaurii, mozazaurii şi ihtiozaurii acvatici, deşi din punct de vedere ştiinţific, aceste animale nu au fost dinozauri.

Cuprins

[modifică] Ce este un dinozaur ?

[modifică] Etimologie

Schelet de Triceratops expus la Institutul Smithsonian, Muzeul naţional de istorie naturală al SUA.
Schelet de Triceratops expus la Institutul Smithsonian, Muzeul naţional de istorie naturală al SUA.

Supraordinul "Dinosauria" a fost denumit formal de către savantul englez Richard Owen în 1842. Termenul este un cuvânt compus din cuvintele greceşti δεινός (deinos, "formidabil") şi σαύρος (sauros, "şopârlă" sau "reptilă"). Owen a ales această combinaţie lingvistică pentru a reda uimirea sa la înţelegerea dimensiunilor impresionante ale acestor animale dispărute precum şi la vederea arsenalului lor formidabil de dinţi şi ghiare.

De fapt, dinozaurii erau extrem de variaţi făcând parte din subclasa Diapsida. Unii erau ierbivori(in general ornitischieni), alţii carnivori(saurischieni). Unii erau bipezi, alţii erau patrupezi, iar alţii (precum amozaurul erau şi bipezi şi patrupezi, după cum situaţia o cerea.


[modifică] Viata dinozaurilor

Dinozaurii s-au răspândit în timpul domniei lor pe toată suprafaţa pământului şi au cucerit aproape toate zonele (s-au găsit fosile şi în Antarctica) însă nu au reuşit niciodată să cucerească cerul (unde domneau pterozaurii) şi apa (unde existau diverse reptile marine) Unii dintre ei erau ierbivori, pe când alţii erau carnivori (speciile mari se hrăneau cu alte specii de dinozauri). Pentru a se proteja de speciile carnivore, ierbivorele au trebuit să se adapteze. Astfel sauropodele au atins dimensiuni considerabile. Alte specii au optat pentru deplasarea în grup sau arme împotriva carnivorelor. Triceratops avea un guler osos în jurul gâtului si 3 coarne pe acesta cu care reuşea să-l descurajeze chiar şi pe celebrul T-Rex. Stegozaurul avea 3 spini la capătul cozii cu care se apara impotriva atacatorilor. Hrana era o problemă în timpul dinozaurilor doar pentru speciile ierbivore. Plantele nu conţineau destule substanţe hrănitoare pentru a asigura necesarul zilnic al unui dinozaur problema se agrava în cazul speciilor gigantice. Datorită insuficienţei nutritive a hranei un sauropod trebuia să-şi petreacă majoritatea zilei hrănindu-se ceea ce îi lăsa puţin timp pentru alte activităţi cum ar fi de exemplu împerecherea. Ca şi multe specii actuale probabil că şi dinozaurii aveau diverse ritualuri de împerechere deşi oamenii de ştiinţă nu sunt ferm convinşi de acest lucru. Gulerul osos si cele 3 coarne ale triceratops-ului puteau fi folosite şi pentru atragerea unei partenere, iar platoşele osoase de pe spatele Stegozaur-ului puteau fi vascularizate pentru a deveni un punct de atracţie pentru femele.

[modifică] Vezi şi


Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu