Dositej Obradović
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dositej Dimitrije Obradović (sârbă:Доситеј Обрадовић, *17 februarie 1742, Ciacova - †1811, Belgrad) a fost un călugăr, scriitor şi traducător sârb, un mare iluminist care a influenţat puternic cultura sârbă prin scrierile sale, născut în Banat în localitatea Ciacova, dintr-o familie de sârbi. De mic a învăţat atât limba sârbă cât şi limba română.
După moartea părinţilor rămâne în grija unchiului care vrea să-l facă preot. Tânărul visează însă să ajungă monah şi aşa ajunge să fugă cu un călugăr călător spre Turcia, dar este prins şi întors acasă, de unde este trimis la Timişoara. După numai un an fuge din nou şi ajunge în august 1757 la mănăstirea Novo Hopovo. Aici devine diacon şi ia numele de Dositej (Dositei). Rămâne la mănăstire până în 2 noiembrie 1760, când porneşte spre Zagreb şi ceea ce mai departe va deveni un periplu de nu mai bine de 45 de ani de călătorii prin întreaga Europă. A călătorit prin Albania, Dalmaţia, Corfu, Grecia, Ungaria, Turcia, Franţa, Rusia, Anglia, Italia. Se reîntoarce şi în România şi pentru o perioadă de timp devine profesor la Iaşi. Apoi pleacă spre Germania, Polonia, Austria. Pe lângă limba sârbă şi română cu care a crescut, Obradović mai învaţă o sumedenie de limbi şi dialecte pe care le şi predă. Invaţă greaca veche şi modernă, latina, germana, engleza, franceza, albaneza, italiana.
În 1806 se mută în Serbia iar doi ani mai târziu înfiinţează "Marea Şcoală" din Belgrad care va deveni apoi Universitate. Obradović more în 1811 la Belgrad, după aproape 5 decenii de umblat prin lume.[1]
[modifică] Legături externe
[modifică] Note
- ^ Evenimentul Zilei, ediţia de Vest; Articol "Oameni Uitaţi - Dositei Obradovici, călugărul călător"
