Fraţii Wright
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fraţii Wright, Orville Wright (* 19 august 1871, în Dayton, Ohio - † 30 ianuarie 1948) şi Wilbur Wright (* 16 aprilie 1867, Melville, Indiana - † 30 mai 1912, Dayton, Ohio, SUA) au reuşit pentru prima oară în istoria aeronauticii să efectueze un zbor dirijat cu un aparat de zbor cu motor (mai greu ca aerul). Până la aceea dată, după părerea "experţilor" (aşa cum ar fi spre exemplu Karl Jatho), un zbor motorizat nu poate fi dirijat.
Cuprins |
[modifică] Biografie
Wilbur şi Orville Wright sunt al treilea, respectiv al patrulea fiu al episcopului evanghelic din Dayton, Ohio, USA. Ca şi copii erau deja interesaţi pentru tehnică şi zbor, motiv pentru care tatăl lor le cumpără un avion de jucărie demontabil. Cei doi copii confecţionează zmee. Acestea deveniseră foarte populare în SUA, după încercările lui Benjamin Franklin de studiere al electricităţii atmosferice cu ajutorul unui zmeu de hârtie.
Sărăcit în urma războiului civil, episcopul nu-şi mai poate permite să întreţină fiii pentru continuarea studiilor. Din această cauză cei doi fii ai lui au început 1880 să editeze într-o tipografie presă locală, presă religioasă şi cataloage. Din cauza lipsiei capitalului necesar, planul lor de a întemeia o fabrică de motoare cu ardere internă, a trebuit să fie abandonat. Capitalul pe care îl aveau le-a permis doar deschiderea în Dayton a unui atelier (1890) de reparat biciclete. Au devenit cunoscuţi în regiune prin calitatea muncii, hărnicia şi priceperea lor în mecanică. Experienţa acumulată în acel timp în mecanică, echilibrare şi aerodinamică le va folosi mai târziu la construcţia avioanelor lor.
[modifică] Premisele zborului
Fraţii Wright au admirat realizările lui Otto Lilienthal fiind şocaţi profund de accidentul său mortal cu avionul. De aceea au hotărât să studieze locul prăbuşirii lui cu avionul, să determine cauza accidentului şi să reconstruiască avionul lui Lilienthal. Căutările lor sistematice sunt completate cu citirea literaturii de specialitate din aceea perioadă de timp, aşa cum ar fi Sir George Cayley, Octave Chanute, James Means (1853 - 1920), Louis Pierre Mouillard (1834 – 1897) şi Otto Lilienthal.
[modifică] Construirea planorului
Wilbur l., Orville r. in Kitty Hawk, North Carolina 1901
In anul 1889 încep fraţii Wright construirea primului avion nemotorizat, un planor cu aripi duble. Din studiul tabelelor lui Lilienthal stabilesc că coeficientul "Smeaton" (un coeficient al raportului dintre portanţă şi rezistenţa opusă de aer) este calculat greşit. Pentru experimentarea practică construiesc pentru prima oară un canal cu curent de aer.
In octombrie (1900) prima încercare de zbor fără pilot în regiunea Kill Devil Hills lângă Kitty Hawk din North Carolina, pe malul Oceanului Atlantic, unde caută să profite de curenţii permanenţi şi puternici de aer.
In vara anului 1901 cu un planor îmbunătăţit şi cu pilot, reuşesc să zboare 100 de m cu o viteză de 35 km pe oră. In timpul acestor zboruri experimentale reuşesc pentru prima oară să descrie în timpul zborului o curbă. Perfecţionând în continuare tehnica zborului s-a ajuns ca în anul 1902 distanţa de zbor să fie 622,5 de m. La data de 23 mai 1903 hotăresc montarea în planor a unui motor.
[modifică] Construirea avionului cu motor
Construirea elicei creează o serie de greutâţi, spre exemplu problema unghiului paletelor elicei, care trebuia să ridice în aer un motor de 12 (cai putere) cu patru cilindri şi răcire cu apă, având o greutate de 110 kg.
In cele din urmă, după multe încercări infructuoase, la 17 decembrie 1903, Orville reuşeşte să zboare un timp de 12 secunde, pe o distanţă de 37 m cu o viteză de 10,8 km/h. Wilbur, la rândul său, reuşeşte să zboare în aceeaşi zi, de data asta timp de 59 de secunde, 260 de m cu viteza de 19 km/h.
Avionul lor, Kitty Hawk avea lăţimea (inclusiv aripile) de 12,3 m, lungimea de 6,4 m şi o greutate de 340 kg, fiind construit exclusiv din lemn, având aripile din pânză întisă pe o ramă. În anii următori fraţii Wright îmbunătăţesc continuu tehnica zborului prin perfecţionarea elicei şi dotarea avionului cu un motor mai puternic, produs de Alberto Santos Dumont în 1906 - 1907.
Începând cu anii 1905 apar primii pionieri europeni ai zborului, Traian Vuia, care zboară în Paris, la o înălţime de 12 m, în ziua de 18 martie 1906, sau Jacob Christian Hansen Ellehammer, care în septembrie 1906 zboară pe insula Lindholm pe o distanţă de circa 40 de m.
