Giarmata, Timiş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Giarmata

[[Imagine:|80px|Stemă]]
Judeţ	Timiş
Atestare	1332
Primar	Gavril Roşiianu, PD, din 2004
Suprafaţă	71,50 km²
Populaţie (2005)	5.583
Densitate	78,08 loc./km²
Amplasare	45°50′11″N, 21°18′38″E
Sate	Cerneteaz, Giarmata
Cod poştal	307210
Sit web	ro Primăria Giarmata
{{{note}}}

Giarmata, alternativ Ghiarmata, (în română Iarmota - 1924, în germană Jahrmarkt, în maghiară Temesgyarmat, în trad. "Colonia Timişului") este o comună în judeţul Timiş, Banat, România.

Cuprins 1 Localizare 2 Istorie 3 Demografie 4 Politică 5 Vezi şi 6 Legături externe

[modifică] Localizare

Localitatea se situează la circa 14 km Nord-Est de municipiul Timişoara, de care este legată prin drumul judeţean DJ691 Timişoara - Lipova şi de calea ferată Timişoara - Radna (traseul 213) cu staţie CFR la Giarmata.

[modifică] Istorie

Pe teritoriul comunei au fost descoperite urme ale unor aşezări neolitice dar şi materiale de origine daco-romană. În perioada feudală a existat aici un voievodat puternic - voievodatul de Giarmata - care a fost amintit în documente la 1241. Comuna este atestată documentar la 1334-1335, în registrele papale de zeciuaială, sub numele de Zamor, Gormat sau Garmad.

[modifică] Demografie

Conform datelor recensământului din 1930 număra 5.184 locuitori, dintre care 4.647 germani (89,64%), 406 români (7,83%), 120 maghiari (2,31%), 3 evrei ş.a. Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 4.763 romano-catolici (91,87%), 384 ortodocşi (7,40%), 10 reformaţi (calvini), 10 evanghelici (lutherani), 9 greco-catolici, 3 mozaici şi 5 nedeclaraţi.

[modifică] Politică

Atât primarul comunei, Gavril Roşiianu, cât şi viceprimarul fac parte din PD. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri, împărţiţi astfel:

	Partid	Consilieri	Componenţa consiliului
	Alianţa Dreptate şi Adevăr (5 PD şi 2 PNL)	7
	Partidul Social Democrat	5
	Partidul România Mare	1
	Partidul Conservator (PUR)	1
	Partidul Ecologist Român	1

[modifică] Vezi şi

• Zona metropolitană Timişoara

[modifică] Legături externe

• ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.