Şandra, Timiş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Şandra

[[Imagine:|80px|Stemă]]
Judeţ	Timiş
Atestare	1833, ("Alexanderhausen")
Primar	Paul Nicu, PD, din 2004
Suprafaţă	43,69 km²
Populaţie (2005)	2.797
Densitate	64,02 loc./km²
Amplasare	45°55′31″N, 20°53′29″E
Sate	Şandra, Uihei
Cod poştal	307065
Sit web	ro www.primariasandra.ro/
{{{note}}}

Şandra (germană Alexanderhausen, Schanderhaas, maghiară Sandorhaza) este o localitate în judeţul Timiş, Banat, România.

Cuprins 1 Localizare 2 Istorie 3 Populaţie 4 Politică şi administraţie 5 Note 6 Imagini 7 Legături externe

[modifică] Localizare

Şandra se situează în vestul judeţului Timiş, la circa 32 km nord-vest de municipiul Timişoara şi 30 km de oraşul Sânnicolau Mare, pe drumul naţional DN6 Timişoara - Cenad. Are acces la calea ferată Timişoara - Cenad, cu staţie proprie. Se învecinează la sud-est cu Biled (6 km), la vest cu Uihei (3 km) şi Bulgăruş (7 km), la nord-vest cu Lovrin (12 km) şi Pesac (circa 10 km).

[modifică] Istorie

Satul Şandra a luat fiinţă în anul 1833 sub denumirea de Alexandria sau Sàndorhàsza, după numele episcopului de Zagreb care era proprietarul terenurilor din această zonă. Episcopul a semnat la 1 ianuarie un contract prin care permitea celor 140 de familii de colonişti germani provenite din localităţile învecinate să se aşeze pe teritoriul lui şi să înfiinţeze localitatea care avea să-i poarte numele. Imediat după, au început lucrările la construcţia aşezământului, după canoanele aşezărilor germane cu străzi drepte şi perpendiculare. Din totalul de 146 de loturi de casă delimitate, erau 101 case de agricultori, 38 de case mici fără teren, parohia şi 2 case ale parohiei, 1 birt şi 2 mori. Cele 140 de familii reprezentau în total circa 700 de colonişti şi veneau din Biled, Bulgăruş, Carani, Cenad, Comloşu Mic, Gottlob, Grabaţ, Iecea Mare, Iecea Mică, Lenauheim, Lovrin, Nakovo (Serbia), Nerău, Niţchidorf, Sânandrei, Sânnicolau Mare, Tomnatic, Variaş şi Vizejdia.^[1] Trei ani mai târziu, în 1836 a fost construită biserica. În 1842 existau deja 1.231 de germani, 16 sârbi şi români.

Comuna Şandra a fost înfiinţată prin Legea nr.54/2004, desprinzându-se de comuna Biled.

[modifică] Populaţie

Populaţia satului Şandra a evoluat după cum urmează:

Recensământul[2]		Structura etnică
Anul	Populaţia	Români	Germani	Maghiari	Alte etnii
1880	2.015	14	1.918	60	23
1910	1.791	30	1.580	176	5
1941	1.772	72	1.626	58	16
1977	2.190	1.394	710	51	35
1992	2.139	2.014	84	27	14

[modifică] Politică şi administraţie

Primarul comunei, Paul Nicu, este membru PD. Viceprimarul Luchian Savu este membru PSD. Consiliul Local este constituit din 11 membri împărţiţi astfel:

	Partid	Consilieri	Componenţa
	Partidul Social Democrat	5
	Alianţa Dreptate şi Adevăr (2 PD şi 2 PNL)	4
	Partidul Ecologist Român	1
	Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat	1

Din punct de vedere al dotării edilitare cu instituţii şcolare şi culturale, Şandra are o şcoală generală cu clasele I-VIII, o grădiniţă, o bibliotecă şi un cămin cultural. Tot aici mai există şi 4 cabinete medicale şi 3 farmacii (din care una veterinară). La Şandra există 3 biserici pentru culturile catolic, ortodox şi penticostal. Ruga se ţine pe 15 august.

[modifică] Note

[modifică] Imagini

Biserica romano-catolică zisă şi "cu pălărie"

Ansamblul rural din Şandra, monument istoric pentru forma circulară în care sunt dispuse casele în mijlocul satului

Casă tipic şvăbească în Şandra

[modifică] Legături externe

• ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.
• de Sit german dedicat satului Şandra
• en Alexanderausen Banat Homepage