Grenada

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Grenada este o ţară insulară în partea sud-estică a Mării Caraibelor, ce are capitala la Saint George's. Grenada este a doua dintre cele mai mici ţări din emisfera vestică (după Saint Kitts şi Nevis). Se află la 200 km nord de Venezuela, între Trinidad-Tobago (la sud) şi Saint Vincent şi Grenadines (la nord).

Cuprins 1 Istorie 2 Demografie 3 Imagini 4 Legături externe

[modifică] Istorie

În 1498, insula a fost descoperită de Cristofor Columb. În acea vreme, era locuită de indigenii caraibieni, iar spaniolii nu au colonizat-o. Columb a numit insula Concepción.

În 1650, francezii au reuşit să cucerească insula, după mai multe încercări nereuşite ale englezilor de a-i înfrânge pe indigeni.

Insula rămâne sub dominaţie franceză până în 1763, când, prin tratatul de la Paris ce încheie Războiul de Şapte Ani, intră în mod oficial în proprietatea britanicilor.

Între 1958 şi 1962 a fost parte a Federaţiei Indiilor Vestice, o federaţie ce a luat fiinţă cu scopul de a se obţine o unitate politică între statele constituente, şi pentru ca acestea să-şi câştige independenţa faţă de Imperiul Britanic sub forma unui singur stat.

În 1967, Grenada a obţinut statutul de "stat asociat Regatului Unit", ce însemna independenţă în afacerile interne; Regatul Unit rămânea responsabil cu afacerile externe şi cu apărarea.

În 1974, Grenada a obţinut independenţa, avându-l pe Eric Gairy drept primul prim ministru.

Guvernul lui Eric Gairy a devenit din ce în ce mai autoritar şi dictatorial, până la lovitura de stat din 1979 a liderului carismatic de stânga, Maurice Bishop.

Bishop nu a organizat alegeri, iar socialismul se apropia considerabil de comunismul din Cuba. Politica Grenadei a devenit incomodă pentru vecinii săi Trinidad-Tobago, Barbados, Dominica şi, mai ales, pentru Statele Unite. Bishop a fost executat în 1983, în urma disensiunilor dintre adepţii săi şi o facţiune stalinistă loială Moscovei, condusă de generalul Huson Austin. CIA precizează că la aceasta au participat 50 de consilieri militari cubanezi şi 700 de muncitori înarmaţi.

După şase zile, insula a fost invadată de o forţă de coaliţie formată din trupe americane, dominicane şi a altor cinci state caraibiene. Acţiunea militară (Operation Urgent Fury) a fost declanşată la cererea primului ministru de Dominica, Eugenia Charles. Mai târziu, guvernatorul-general al Grenadei, Paul Scoon, a recunoscut că a cerut invazia. Invazia s-a încheiat cu capturarea sutelor de partizani comunişti, dintre care mulţi erau muncitori cubanezi la situl aeroportului finanţat de Cuba. Construcţia aeroportului a fost încheiată după multă vreme de americani.

În 1984, după invazie, Statele Unite au acordat $48,4 milioane drept asistenţă economică Grenadei. În acelaşi an, în cadrul alegerilor, CIA a sponsorizat cu $650.000 un candidat pro-american.

În octombrie 2003, un raport al Amnesty International denotă drept proces justiţiar necorespunzător arestarea şi judecarea a 17 dintre organizatorii loviturii de stat din 1983 ce a dus la invazia americană. Procesul celor 17 a fost organizat şi finanţat de Statele Unite.

După 2000, o comisie "de adevăr şi reconciliere", condusă de preotul catolic Mark Haynes, a fost însărcinată cu descoperirea nedreptăţilor din timpul acţiunilor din 1983, a celor din timpul regimului lui Bishop, şi a celor dinainte. Acest demers are la origine un proiect de şcoală, ce trebuia să cerceteze faptul că nu a fost găsit cadavrul lui Maurice Bishop. Proiectul a atras multă atenţie, inclusiv din partea Miami Herald. Raportul final a fost publicat de studenţi în cartea Big Sky, Little Bullet.

În 7 septembrie 2004, insula a fost lovită de uraganul Ivan, primul după 49 de ani. În acel moment era uragan de categoria 3; a distrus peste 90% din case.

În 14 iulie 2005, insula a fost lovită din nou, de această dată de uraganul Emily, producând pagube în valoare de $110 milioane, mult mai puţin decât pagubele în urma uraganului Ivan.

Grenada a recuperat rapid în urma dezastrelor, inclusiv datorită sprijinului acordat de comunitatea internaţională. Până în decembrie 2005, 95% din camerele de hotel erau disponibile, iar clădirile fuseseră întărite conform noilor reglementări ale construcţiilor.

[modifică] Demografie

Cea mai mare parte a populaţiei (80%) este de origine africană, descendenţi ai sclavilor aduşi de europeni. 12% sunt indieni veniţi în cadrul migraţiei către Santa Lucia şi Granada, începute în 1855. Restul sunt un amestec de africani, indieni şi europeni. Indigenii (caraibieni şi arawak) au fost exterminaţi de francezi la Sauteurs.

Din cauză că sunt emigranţi câtă populaţie are Grenada, în alte ţări caraibiene, şi încă o dată acest număr în alte ţări (Statele Unite, Regatul Unit etc.), în Grenada locuieşte doar o treime din totalul populaţiei acestei ţări.

Limba oficială, engleza, este vorbită de toţi locuitorii.

În afară de o comunitate mică de rastafarieni şi indieni musulmani, majoritatea locuitorilor sunt creştini: jumătate catolici, restul în mare parte protestanţi anglicani, restul presbitarieni şi adventişti de ziua a şaptea.

[modifică] Imagini

Harta Grenadei

Insula Union

Hillsborough Carriacou

[modifică] Legături externe

• ro Guvernele_lumii_Grenada
• ro Jurisdicţie

	Subiecte Grenada --- Nativi din Grenada --- Limba engleză
	Apărare  •  Aşezări  •  Capitala  •  Climă  •  Conducători  •  Cultură  •  Demografie  •   •  Economie  •  Educaţie  •  Faună  •  Floră  •  Geografie  •  Hidrografie  •  Istorie  •  Oraşe  •  Politică  •   •  Sănătate  •  Sport  •  Steag  •  Stemă  •  Subdiviziuni  •  Turism  •  •  Cioturi  •  •  Formate  •  •  Imagini  •  •  Portal  •  •