Inflaţie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Inflaţia este un dezechilibru major prezent în economia oricărei ţări, reprezentat de o creştere generalizată a preţurilor şi de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naţionale.

Inflaţia este un indicator final, care arată la sfârsit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează şi conduc la o stabilitate a preţurilor de consum.

Cuprins 1 Cauzele inflaţiei 2 Formele inflaţiei 3 Măsurarea inflaţiei 4 Măsuri antiinflaţioniste 5 Consecinţele inflaţiei 6 Alte concepte

[modifică] Cauzele inflaţiei

Principalele cauze ale inflaţiei sunt:

• inflaţie prin monedă - emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri şi servicii;
• inflaţie prin cerere - excedentul de cerere agregată peste oferta agregată;
• inflaţie prin costuri - creşterea costurilor de producţie, independent de cererea agregată;
• inflaţia importată;
• inflaţia prin structuri.

[modifică] Formele inflaţiei

Formele inflaţiei sunt:

• inflaţia târâtoare (sau liniştită) presupune creşterea preţurilor până la max. 3%;
• inflaţia moderată, căreia îi corespunde o creştere a preţurilor până la 6%;
• inflaţia rapidă, când ritmul anual de creştere a preţurilor se apropie de 10%;
• inflaţia galopantă, când creşterea preţurilor depăşeşte 10% anual;
• hiperinflaţia, ce presupune o rată medie anuală de 1.000% şi peste acest nivel.

[modifică] Măsurarea inflaţiei

• în mărime absolută - Excedentul de masă monetară peste oferta reală de mărfuri, care dă naştere la un surplus de cerere absolută nominală ce se traduce prin majorări ale preţurilor efective;

• în expresie relativă - Este raportul între excedentul sau surplusul de monedă (respectiv, de cerere)şi oferta reală de bunuri şi servicii, în economie, căruia îi corespunde o anumită majorare a preţurilor.

1. Indicele general al preţurilor IGP;
2. Indicele preţurilor de consum IPC;
3. Indicele puterii de cumpărare a banilor IPCB.

[modifică] Măsuri antiinflaţioniste

A) Măsuri de reducere a excesului de cerere agregată:

- politică monetară riguroasă, de natură să evite excedentul de monedă în economie;

- politica bugetară a statului, orientată spre reducerea deficitului bugetar, spre menţinerea la un nivel a cheltuielilor publice, în perioada respectivă, şi spre ridicarea, în anumite limite, a nivelului impozitelor şi taxelor, care să frâneze creşterea cererii şi a preţurilor;

- politica dobânzilor la creditele acordate, prin care să nu se ajungă la o micşorare artificială a ratei dobânzii şi la ieftinirea creditului;

B) Măsuri de stimulare a creşterii ofertei:

- o politică de salarizare corelată cu rezultatele economice obţinute prin muncă, prin care să se evite creşterea costurilor medii;

- creşterea capacităţii de adaptare a aparatului de producţie la cerinţele pieţii;

- stimularea extinderii potenţialului de producţie, prin investiţii de capital în mijloacele de producţie performante, prin forţa de muncă într-o structură de calificare nouă, inovaţii, prin creşterea productivităţii factorilor de producţie.

[modifică] Consecinţele inflaţiei

Consecinţele inflaţiei sunt: scăderea puterii de cumpărare a populaţiei; redistribuirea veniturilor şi avuţiei; este stimulată înclinaţia spre consum şi este descurajată înclinaţia spre economisire; inflaţia avantajează debitorii; rata dobânzii este influenţată de rata inflaţiei.

Consecinţele inflaţiei pe care le suportă populaţia, viaţa social-economică în ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflaţiei.

[modifică] Alte concepte

• Deflaţia caracterizează situaţia în care pe termen lung, oferta de bunuri şi servicii este mai mare decăt cererea, avănd loc scăderea preţurilor.Este opusul inflaţiei.

• Inflaţia caracterizează situaţia în care pe termen lung, cererea de bunuri şi servicii este mai mare decăt oferta, ceea ce determină creşterea preţurilor.

• Stagflaţia este caracterizată de stagnarea producţiei, fără ca masa monetară să se micşoreze, accentuându–se dezechilibrul dintre cerere şi ofertă şi fenomenul inflaţie.

• Slumpflaţia se caracterizează prin declinul economiei, timp în care producţia naţională scade iar inflaţia se manifestă cu intensitate ridicată.