Inimă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Inima este organul reprezentativ al aparatului cardiovascular. Are un rol vital în circulaţia sângelui şi implicit în menţinerea vieţii.
[modifică] Evoluţia inimii
[modifică] Nevertebrate
Râma nu are de fapt "inimă". La această specie apar cinci arce aortice care deservesc acest rol.
Multe nevertebrate, precum bivalvele, au un sistem circulator deschis, unde sângele circulă liber prin cavitatea corporală. La aceste animale sângele este de obicei colectat într-o serie de cavităţi specializate, de unde este îndreptat către inimă şi reeliberat în organism.
[modifică] Vertebrate
Inimile peştilor sunt bicamerale: un atriu şi un ventricul. La peşti, sistemul este format dintr-un singur circuit. Sângele trece prin branhii, apoi în organism, iar apoi ajunge la inimă.
Amfibienii şi reptilele (exceptând crocodilii) au inimă tricamerală, în care sângele oxigenat de la plămâni şi cel deoxigenat din organism intră prin atrii separate, şi este trimis prin valva spirală către vasul de sânge corespunzător - aorta pentru cel oxigenat şi vena pulmonară pentru cel deoxigenat. Valva spirală este esenţială pentru a reduce gradul de amestecare a celor două tipuri de sânge, permiţând astfel animalului o rată metabolică mai înaltă, o activitate mai intensă decât altfel.
Crocodilii, păsările şi mamiferele deţin inimi cu patru camere complet separate. Există astfel două pompe, una pentru atrii şi una pentru ventricule. Se consideră că inima tetracamerală a păsărilor a evoluat independent de cea a mamiferelor.
