Mark Twain

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mark Twain

Samuel Langhorne Clemens (n. 30 noiembrie 1835 – 21 aprilie 1910)^[1] , cunoscut sub pseudonimul literar Mark Twain, a fost un scriitor, satirist şi umorist american, autorul popularelor romane "Aventurile lui Tom Sawyer", "Prinţ şi cerşetor", "Aventurile lui Huckleberry Finn" şi "Un yankeu la curtea regelui Arthur".

În ciuda problemelor sale financiare, Twain a fost renumit pentru umorul şi buna sa dispoziţie, datorită cărora s-a bucurat de o popularitate imensă. La apogeu, el a fost probabil cel mai popular american din acea vreme. În 1907, publicul s-a înghesuit la Expoziţia Jamestown doar ca să-l zărească pe Mark Twain. S-a bucurat de prietenia mai multor celebrităţi, între care autorul şi criticul literar William Dean Howells, politicianul şi autorul Booker T. Washington, inginerul şi inventatorul Nikola Tesla, scriitoarea Helen Keller şi magnatul Henry Huttleston Rogers. Autorul american William Faulkner a scris despre Twain că a fost "părintele literaturii americane"^[2]. Twain a murit în 1910 şi este înmormântat la Elmira, statul New York.

Cuprins

1 Biografie
- 1.1 Tinereţea
- 1.2 Viaţa ca scriitor
2 Bibliografie
3 Note şi referinţe
4 Vezi şi
5 Legături externe

[modifică] Biografie

[modifică] Tinereţea

Mark Twain în tinereţe

Mark Twain s-a născut în localitatea Florida, statul Missouri, la 30 noiembrie 1835, fiul lui John Marshall Clemens şi Jane Lampton Clemens. La vârsta de patru ani, familia s-a mutat la Hannibal, un oraş portuar pe fluviul Mississippi care mai târziu a servit ca inspiraţia pentru oraşul fictiv St. Petersburg din Aventurile lui Tom Sawyer şi Huckleberry Finn. Missouri s-a numărat printre statele americane în care sclavia a fost legală din 1821, şi de la o vârstă fragedă Twain a fost expus sclaviei, temă pe care a explorat-o în operele sale. Ca amănunt interesant, Twain a fost daltonist, fapt care i-a stimulat discuţiile ironice din cercurile sociale de atunci. În 1847, când Twain avea unsprezece ani, tatăl său s-a îmbolnăvit de pneumonie şi a decedat în luna martie din acelaşi an. La scurt timp după aceea, Twain şi-a găsit de lucru ca ucenic la un tipograf; la vârsta de şaisprezece ani a început să scrie articole amuzante şi schiţe. La optsprezece ani a plecat din Hannibal, lucrând ca tipograf la New York, Philadelphia, St. Louis şi Cincinnati. La 22 de ani, Twain s-a intors în Missouri şi a lucrat ca pilot pe fluviu până la izbucnirea Războiului civil din America în 1861. Missouri, deşi stat sclavagist şi considerat ca fâcănd parte din Sud, nu a făcut parte din Statele Confederate ale Americii şi a rămas loial Uniunii. Când a început războiul, Twain şi prietenii săi au format o miliţie confederată (eveniment descris în 1885 în nuvela "The Private History of a Campaign That Failed"), dar nu au fost implicaţi în acţiuni militare şi miliţia s-a destrămat după două săptămâni. Prietenii săi s-au înrolat în armata confederată; Twain s-a alăturat fratelui său Orion, care fusese numit secretar al guvernatorului statului Nevada, şi a plecat spre vest. Au călătorit mai bine de două săptămâni într-o diligenţă peste Marile Câmpii şi Munţii Stâncoşi până la oraşul minier Virginia City, statul Nevada. Aceste aventuri în "Vestul Sălbatic" au contribuit semnificativ la formarea sa ca scriitor şi au format baza celui de-al doilea roman al său, "Roughing It" (traducere românească "Sub cerul liber").

Ajuns în Nevada, Twain a devenit miner, sperând să se îmbogăţească descoperind argint. A petrecut mult timp în tabăra minieră alături de tovarăşii săi - încă o experienţă de viaţă de care s-a folosit în activitatea literară. După eşecul ca miner, a găsit de lucru la un ziar din Virginia City numit "the Daily Territorial Enterprise". Acolo a început să folosească pseudonimul literar "Mark Twain".

[modifică] Viaţa ca scriitor

În 1867, călătorind prin Europa şi Orientul Mijlociu (eveniment aflat la fost baza colecţiei de scrisori de călătorie The Innocents Abroad), Twain l-a cunoscut pe Charles Langdon, care i-a arătat o fotografie a surorii sale, Olivia. Twain susţine că s-a îndrăgostit la prima vedere; abia în anul următor a cunoscut-o pe Olivia. Cei doi s-au logodit în 1869 şi s-au căsătorit în februarie 1870, la Elmira, statul New York. După ce s-au stabilit la Buffalo, Olivia a născut un băiat, Langdon, care din nefericire a murit de difterie la vârsta de un an şi şapte luni. Twain şi soţia au mai avut trei fiice: Susy, Clara şi Jean Clemens. Căsnicia lor a durat timp de 34 de ani, până la decesul Oliviei în 1904. Twain a trăit mai mult decât Jean şi Susy. El a trecut printr-o perioadă de depresie profundă, începută în 1896, pe când se afla într-un turneu de lecturi în Anglia, la aflarea veştii că fiica sa favorită, Susy, a murit de meningită. Decesul soţiei, precum şi decesul altei fiice, Jean, la 24 decembrie 1909, i-a adâncit depresia.^[3]

În 1909, Twain este citat ca spunând:^[4]

„Am sosit cu Cometa Halley în 1835. Va apare din nou la anul, şi mă aştept să mă duc cu ea. Ar fi cea mai mare dezamăgire a vieţii mele dacă nu mă duc cu cometa lui Halley. Atotputernicul a spus, fără îndoială: "Aici sunt ciudaţii ăştia doi, fără rost; au sosit împreună, trebuie să plece împreună.”

({{{2}}})

Samuel Langhorne Clemens - Mark Twain - a murit de angina pectoris la 21 aprilie 1910 în Redding, Connecticut. La aflarea veştii, preşedintele Statelor Unite, William Howard Taft a declarat:^[5]

„Mark Twain a dat bucurie -- distracţie cu adevărat intelectuală -- la milioane de oameni, iar operele sale vor continua să facă plăcere altor milioane din generaţiile următoare... Umorul său a fost american, dar el a fost aproape la fel de apreciat de englezi şi alte naţii ca şi de conaţionalii săi. El a creat o parte trainică a literaturii americane.”

({{{2}}})

Mark Twain a fost înmormântat cu familia soţiei sale din Elmira, New York.

[modifică] Bibliografie

Biblioteca lui Mark Twain

(1867) Advice for Little Girls (fiction)
(1867) The Celebrated Jumping Frog of Calaveras County (fiction)
(1868) General Washington's Negro Body-Servant (fiction)
(1868) My Late Senatorial Secretaryship (fiction)
(1869) The Innocents Abroad (non-fiction travel)
(1870-71) Memoranda (monthly column for The Galaxy magazine)
(1871) Mark Twain's (Burlesque) Autobiography and First Romance (fiction)
(1872) Roughing It (non-fiction)
(1873) The Gilded Age: A Tale of Today (fiction)
(1875) Sketches New and Old (fictional stories)
(1876) Old Times on the Mississippi (non-fiction)
(1876) The Adventures of Tom Sawyer (fiction)
(1876) A Murder, a Mystery, and a Marriage (fiction); (1945, private edition), (2001, Atlantic Monthly).^[6]
(1877) A True Story and the Recent Carnival of Crime (stories)
(1878) Punch, Brothers, Punch! and other Sketches (fictional stories)
(1880) A Tramp Abroad (travel)
(1880) 1601: Conversation, as it was by the Social Fireside, in the Time of the Tudors (fiction)
(1882) The Prince and the Pauper (fiction)
(1883) Life on the Mississippi (non-fiction)
(1884) Adventures of Huckleberry Finn (fiction)
(1889) A Connecticut Yankee in King Arthur's Court (fiction)
(1892) The American Claimant (fiction)
(1892) Merry Tales (fictional stories)
(1893) The £1,000,000 Bank Note and Other New Stories (fictional stories)
(1894) Tom Sawyer Abroad (fiction)
(1894) Pudd'nhead Wilson (fiction)
(1896) Tom Sawyer, Detective (fiction)
(1896) Personal Recollections of Joan of Arc (fiction)
(1897) How to Tell a Story and other Essays (non-fictional essays)
(1897) Following the Equator (non-fiction travel)
(1900) The Man That Corrupted Hadleyburg (fiction)
(1901) Edmund Burke on Croker and Tammany (political satire)
(1902) A Double Barrelled Detective Story (fiction)
(1904) A Dog's Tale (fiction)
(1905) King Leopold's Soliloquy (political satire)
(1905) The War Prayer (fiction)
(1906) The $30,000 Bequest and Other Stories (fiction)
(1906) What Is Man? (essay)
(1907) Christian Science (non-fiction)
(1907) A Horse's Tale (fiction)
(1907) Is Shakespeare Dead? (non-fiction)
(1909) Captain Stormfield's Visit to Heaven (fiction)
(1909) Letters from the Earth (fiction, published posthumously)
(1910) Queen Victoria's Jubilee (non-fiction)
(1916) The Mysterious Stranger (fiction, possibly not by Twain, published posthumously)
(1924) Mark Twain's Autobiography (non-fiction, published posthumously)
(1935) Mark Twain's Notebook (published posthumously)
(1969) The Mysterious Stranger (fiction, published posthumously)
(1985) Concerning the Jews (published posthumously)
(1992) Mark Twain's Weapons of Satire: Anti-Imperialist Writings on the Philippine-American War. Jim Zwick, ed. (Syracuse University Press) ISBN 0-8156-0268-5 (previously uncollected, published posthumously)
(1995) The Bible According to Mark Twain: Writings on Heaven, Eden, and the Flood (published posthumously)

[modifică] Note şi referinţe

↑ The Mark Twain House. The Man > Biography. Accesat la data de 2006-10-24.
↑ Jelliffe, Robert A. (1956). Faulkner at Nagano. Tokyo: Kenkyusha, Ltd.
↑ The Mark Twain House. Accesat la data de 2006-11-17.
↑ Albert Bigelow Paine. Mark Twain, a Biography. Accesat la data de 2006-11-01.
↑ Esther Lombardi, about.com. Mark Twain (Samuel Langhorne Clemens). Accesat la data de 2006-11-01.
↑ Barber, Greg (2001-06-25). A Mysterious Manuscript (HTML). Mark Twain: Media Watch Special Report. PBS Online News Hour. Accesat la data de 2006-10-09.