Sângeru, Prahova
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
||||
Judeţ | Prahova | |||
Atestare | ||||
Primar | Bajenaru Constantin, , din [[|]] | |||
Suprafaţă | km² | |||
Populaţie ([[|]]) | 5300 | |||
Densitate | loc./km² | |||
Amplasare | 45°08' N, 26°21' E | |||
Sate | Butuci, Mireşu Mare, Mireşu Mic, Piatra Mică, Sîngeru, Tisa | |||
Cod poştal | {{{cod-poştal}}} | |||
Sit web | ro [ ] | |||
{{{note}}} |
---|
Sîngeru este o comună în judeţul Prahova, Muntenia, România. Are în jur de 5300 de locuitori şi se află în zona de deal a judeţului, la latitudinea de 45°08' N şi longitudinea de 26°21' E. Comuna se compune din următoarele sate:
- Butuci,
- Mireşu Mare,
- Mireşu Mic,
- Piatra Mică,
- Sîngeru,
- Tisa.
Legenda spune că vatra satului s-a format în locul unde exista un sînger (specie de arbore), loc care era dejugătoare pentru negustorii vremii. În satul Sîngeru există ca monument istoric Biserica cu hramul Sf. Andrei - Sîngeru, construită în secolul al XVIII-lea(1793) si restaurata in anii '90, precum şi un muzeu de istorie. Acesta se găseşte în conacul ridicat în a doua jumătate a secolului secolul al XVIII-lea(1793) de boierul Andrei Bozianu, vistiernic şi apoi stolnic în sfatul domnesc. Clădirea, bine conservată, este reprezentativă pentru arhitectura rezidenţială rurală de sfârşitul evului mediu românesc. Edificiul cu ziduri masive a fost construit din zidărie de piatră în alternanţă cu cărămidă. În prima din cele patru încăperi ale edificiului a fost prezentată evoluţia istorică a comunităţii săteşti ilustrată de materiale arheologice care atestă locuirea zonei începând din epoca bronzului şi în epoca geto-dacică "clasică" (secolele III - I a.Chr.) şi mileniul I p. Chr. (secolele II - III şi V - VII p.Chr.). O serie de documente, obiecte şi fotografii încearcă să reconstituie viaţa economico-socială şi culturală a comunei de la prima atestare documentară (secolul al XVIII-lea) şi până în secolul al XX-lea. Următoarele două încăperi sunt dedicate prezentării specificului etnografic al zonei: port, ocupaţii etc. În ultima încăpere, cu ajutorul unei game diverse de obiecte de cult: cărţi vechi bisericeşti, icoane, odoare etc. s-a încercat prezentarea vieţii spirituale a satului. Cele mai multe din aceste piese aparţin Parohiilor Sîngeru şi Mireş, care au dat în custodie acest patrimoniu, în vederea valorificării sale expoziţionale.
Comuna este traversată de râul Cricovul Sărat precum şi de afluenţii acestuia Salcia şi Sărăţica, prin urmare localitatea se află pe Valea Cricovului. Localitatea se află la circa 50 de km de municipiul Ploieşti.
Ortografia recomandată de Consiliul Judeţean Prahova pentru numele comunei este Sîngeru.
[modifică] Legături externe
Adunaţi | Albeşti-Paleologu | Aluniş | Apostolache | Ariceştii Rahtivani | Ariceştii Zeletin | Baba Ana | Balta Doamnei | Bălţeşti | Băneşti | Bărcăneşti | Bătrâni | Berceni | Bertea | Blejoi | Boldeşti-Grădiştea | Brazi | Brebu | Bucov | Călugăreni | Cărbuneşti | Ceptura | Ceraşu | Chiojdeanca | Ciorani | Cocorăştii Mislii | Cocorăştii Colţ | Colceag | Cornu | Cosminele | Drăgăneşti | Drajna | Dumbrava | Dumbrăveşti | Filipeştii de Pădure | Filipeştii de Târg | Fântânele | Floreşti | Fulga | Gherghiţa | Gorgota | Gornet | Gornet-Cricov | Gura Vadului | Gura Vitioarei | Iordăcheanu | Izvoarele | Jugureni | Lapoş | Lipăneşti | Măgurele | Măgureni | Măneciu | Măneşti | Olari | Păcureţi | Păuleşti | Plopu | Podenii Noi | Poiana Câmpina | Poienarii Burchii | Poseşti | Predeal-Sărari | Proviţa de Jos | Proviţa de Sus | Puchenii Mari | Râfov | Salcia | Sălciile | Scorţeni | Secăria | Sângeru | Şirna | Şoimari | Şotrile | Starchiojd | Ştefeşti | Surani | Talea | Tătaru | Teişani | Telega | Tinosu | Târgşoru Vechi | Tomşani | Vadu Săpat | Valea Călugărească | Valea Doftanei | Vărbilău | Vâlcăneşti |