Gherghiţa, Prahova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Gherghiţa

Judeţ

Prahova

Atestare

Primar

, , din [[|]]

Suprafaţă

km²

Populaţie ([[|]])

Densitate

loc./km²

Amplasare

0°0′0″N, 0°0′0″E

Sate

Gherghiţa, Independenţa, Malamuc, Ungureni

Cod poştal

{{{cod-poştal}}}

Sit web

{{{2}}} [ ]

{{{note}}}

Gherghiţa este o comună în judeţul Prahova, pe locul căreia s-a aflat în evul mediu oraşul Gherghiţa. În sec. XIX, o mare parte a teritoriului comunei a făcut parte din Domeniile Statului, din care o mică porţiune a fost dată în stăpânire tinerilor "însurăţei", ce nu aveau pământ (cca. 1881).

[modifică] Oraşul medieval Gherghiţa

Gherghiţa a fost un oraş aflat în evul mediu la confluenţa râurilor Teleajen cu Prahova, la o importantă intersecţie de drumuri (drumul ce venea de la Braşov, pe valea Buzăului se întâlnea cu Drumul Brăilei, ca şi cu un drum ce venea de la Bucureşti); azi, Gherghiţa este o comună în judeţul Prahova. Oraşul era cunoscut pentru negustorii săi, ce ajungeau des pe piaţa Braşovului. În cca. 1602, Radu Şerban a ridicat aici o palancă, o fortificaţie din lemn, înconjurată cu val de pământ, distrusă însă la scurt timp de tătari (cca. 1610). Matei Basarab a ridicat în Gherghiţa o biserică. Oraşul a început să decadă în a doua parte a secolului al XVII-lea, devenind un simplu sat în secolul următor.

Primul act de cancelarie cunoscut emis în Gherghiţa, datează din 2 august 1453, de la voievodul Vladislav al II-lea, în care se arată că acest document a fost scris în Gherghiţa, fără nici o altă localizare (Bτ Gherghiţa - în slavonă). Urmează, în continuare, o serie de nouă acte scrise în Gherghiţa, aparţinând voievozilor Radu cel Frumos, Basarab cel Bătrân şi apoi cel Basarab cel Tânăr, din secolul al XV-lea şi de la Vlad cel Tânăr şi Vladislav al III-lea, din secolul al XVI-lea, până la domnia lui Pătraşcu Vodă, tatăl lui Mihai Viteazul.