Wikipedia:WikiProiect Minorităţi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ţel: Promovarea mai bunei cunoaşteri şi a toleranţei printr-o includere de conţinut despre comunităţile etnice şi religioase, precum despre diferitele orientări sexuale. Acest proiect priveşte pentru moment îmbunătăţirea paginilor existente despre minorităţi şi redactarea paginilor noi despre aceste subiecte.

Cuprins

1 Minorităţi etnice
2 Minorităţi religioase
3 Minorităţi sexuale
- 3.1 Pagini generale
- 3.2 Alte pagini
4 Participanţi

[modifică] Minorităţi etnice

[modifică] Articole de calitate

[modifică] Pagini de îmbunătăţit

[modifică] Pagini de creat - generale

IMPORTANT: Numirea articolelelor - se poate ori formatul "Minoritatea x din România" ori "x în România (adică, Turci în Romania, Evrei în România, etc.) Trebuie să convenim asupra unei norme înainte de a crea articolele de mai jos.

Minoritatea maghiară din România
Minoritatea turcă din România
Minoritatea armeană din România
Minoritatea sârbă din România
Minoritatea chineză din România
Minoritatea evreaiască din România
Minoritatea ucraineană din România

[modifică] Pagini de creat - altele

Minoritatile etnice au reprezentat intotdeauna un procent semnificativ din populatia Romaniei. In anul 1930, populatia Romaniei Mari era putin peste 18 milioane de locuitori. Romanii reprezentau 73% dupa limba materna si 71,9% dupa etnie, din populatia tarii. Peste sase decenii, conform ultimului recensamint, procentul minoritatilor din totalul populatiei Romaniei (de circa 22 milioane de locuitori) reprezinta circa 12%.

Minoritatile etnice cele mai importante au fost - si sint si acum - cele reprezentate de maghiari, rromi, germani, ucraineni, rusi lipoveni, evrei, turci, tatari, armeni, bulgari, sirbi si croati, cehi si slovaci, polonezi, greci, albanezi, italieni. La ora actuala in Romania sint recunoscute oficial 18 minoritati etnice, fiecare dintre acestea (cu exceptia celei maghiare) fiind reprezentate automat in Parlamentul Romaniei. Lor li se mai adauga organizatii deja constituite ale slavilor macedoneni (de asemenea, cu un reprezentant in Camera Deputatilor), ale rutenilor etc.

In general, cu unele exceptii tragice, minoritatile etnice s-au bucurat in Romania moderna de drepturi si libertati care le-au permis sa-si conserve si promoveze specificul etnic sau cultural. Nu trebuiesc trecute totusi cu vederea unele momente triste din istorie precum perioada de robie a rromilor, masacrarea a numerosi evrei si tigani in anii '40, politicile de deznationalizare a maghiarilor sau cele de favorizare a plecarii din tara a germanilor si evreilor in timpul regimului comunist.

Dupa 1990, chestiunea ocrotirii minoritatilor s-a pus cu mai multa pregnanta. Crearea si mentinerea conditiilor pentru pastrarea, dezvoltarea si afirmarea identitatii minoritatilor nationale au devenit - din pacate, uneori doar la nivel retoric - politici de stat. Principala idee care ramine este ca minoritatile nationale, prin contributia lor la viata culturala, stiintifica si economica a tarii, prin spiritul de convietuire si acceptare reciproca pe care-l genereaza, reprezinta un atu si o bogatie pentru Romania. In acest context, protectia si valorizarea lor poate insemna o indatorire.