Gheorghi Valentinovici Plehanov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Gheorghi Valentinovici Plehanov (11 decembrie (stil nou)/29 noiembrie (stil vechi) 1856 – 30 mai(stil nou)/17 mai (stil vechi) 1918) a fost un revoluţionar rus şi un teoretician marxist. A fost unul dintre fondatorii mişcării social-democrate din Rusia. Plehanov a avut contribuţii în domeniul filozofiei şi al rolului artei şi religiei în societate din punctul de vedere marxist. În activitatea sa politică a adoptat pseudonimul Volgin, de la râul Volga. Unii istorici apreciază ca acest nume a influenţat pe tânărul revoluţionar Vladimir Ilici Ulianov care a adoptat numele Lenin, de la râul Lena, din opoziţie faţă de politica lui Plehanov.

Plehanov a fost iniţial un narodnic, un lider al organizaţiei "Pământ şi Libertate". După ce a emigrat din Rusia în 1880, a stabilit legături cu mişcare social-democrată vest-europeană şi a început să studieze lucrările lui Karl Marx şi Friedrich Engels. Acest lucru l-a făcut să renunţe la narodnicism şi să devină un marxist convins.

În 1883, el a fondat în Elveţia grupul "Emanciparea Muncii", care populariza marxismul printre revoluţionarii ruşi. În momentul în care grupul s-a destrămat, el a intrat în Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), unde l-a întâlnit pe Lenin, cu care a şi colaborat o vreme.

În 1903, la al doilea congres al PSDMR, Plehanov s-a despărţit de Lenin şi de bolşevici şi a trecut de partea menşevicilor. Pe durata primului război mondial, el a avut o poziţie "naţionalistă", opunându-se "internaţionalismului proletar" al bolşevicilor, militând pentru luptă până la înfrîngerea Germaniei.

El s-a întors în Rusia la puţină vreme după izbucnirea Revoluţiei din Octombrie, dar a părăsit ţara din nou datorită ostilităţii lui faţă de bolşevici. A murit de tuberculoză în Terijoki, Finlanda (în zilele noastre Zelenogorsk, Sankt Peterburg, Rusia).