Iudaism
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina". |
Iudaismul este religia şi cultura poporului evreu. Fundamentele şi istoria iudaismului constituie fundaţia istorică a multor alte religii, incluzând creştinismul şi islamismul. Este prima religie care a impus un Dumnezeu unic.
Cuprins |
[modifică] Scrieri
Iudaismul se bazează pe o carte sfântă: Biblia iudaică, ce cuprinde 24 de cărţi grupate în 3 secţiuni. Acestea sunt:
- Tora sau Torah(תורה) (Pentateuhul), care reprezintă primele cinci cărţi ale Bibliei: Geneza, Exodul, Leviticul, Numeri şi Deuteronomul.
Din ea se citeşte în zilele de Sâmbata (Şabat) şi de sărbătoare. În sens larg Tora cuprinde toate învăţăturile şi cărţile profetice şi hagiografice, iar în sens restrâns reprezintă doar Pentateuhul.
- Profeţii (נביאים,Neviim), care se împart în:
- "cei vechi": Iosua(יהושע), Judecătorii(שופטים), Samuel(שמואל) şi Regii (מלכים).
- regrupează oracolele şi viziunile lui Iosua יהושע, Ieremia ירמיהו, Iezechiel יחזקאל şi ale "Celor doisprezece" התרי עשר
- Scrierile (כתובים,Ketuvim) cuprind:
- Psalmii תהילים Tehilim - 150 de cântări şi imnuri
- Proverbele משלי
- Iov איוב
- Cele cinci megilot
- Cartea Cantarilor שיר השירים
- Rut רות
- Plângerile איכה
- Eclesiastul קהלת
- Esther אסתר
- Daniel דניאל
- Ezra עזרא
- Nehemia נחמיה
- Cronici 1 si 2. דברי הימים
O altă carte importantă este תלמוד Talmudul, carte alcătuită din משנה Mişna şi גמרא Ghemara (care în ebraică înseamnă "adăugare") şi care reprezintă o interpretare a textelor din Biblie.
[modifică] Ritualuri
Lăcaşul de cult este sinagoga. Aceasta are un dulăpior unde se găsesc textele religioase, care sunt de regulă scrise pe suluri, respectiv Menorahul (candelabrul cu şapte braţe).
La 8 zile de la naştere orice copil de sex masculin este circumcis, ca semn al intrării sale în Biserica lui Dumnezeu. Majoratul religios pentru fete este la vârsta de 12 ani, iar pentru băieţi la 13 ani.
Evreii practică rugăciunea de trei ori pe zi: dimineaţa, la prânz şi seara. La rugaciunea de dimineaţă bărbaţii îşi aşează pe cap un şal de rugăciune numit Talith,simbol al prezenţei divine. Din rugăciune nu trebuie să lipsească profesiunea de credinţă: Shma Israel ("Ascultă Israele", Deuteronom 6, 4-9). De asemenea în timpul rugăciunii bărbaţii trebuie să poarte aşa numitele filactere.
Dupa religia evreiasca e interzis de lucrat in ziua de sambata şi în zilele de sarbatori. Sunt si zile de post în care nu se mănânca şi nu se bea nici măcar apă. În timpul sarbatorii de Paşte פסח (în amintirea iesirii din Egipt מצרים) nu se manânca decât pâine nedospită, care se cheamă pască (pe ebraică "maţa" מצה), timp de 7 zile. În timpul sărbatorii de Sucot(סוכות) evreii ies din casele lor şi locuiesc şapte zile in colibe/corturi.
La sinagogă cel care conduce ritualul este rabinul, care are funcţia unui îndrumător religios. El este cel care coordonează studiul Torei.
Se vorbeşte în iudaism şi de o serie de restricţii alimentare, deoarece aici intervine distincţia dintre pur şi impur. Astfel evreii au voie sa mănânce doar carne a rumegătoarelor cu copita despicată: oaie, capră şi vacă şi carnea animalelor acvatice cu solzi şi înotătoare. De asemenea, evreii au reguli precise la sacrificarea animalelor. Aceste reguli alimentare au drept scop sfinţirea credinţei cotidiene. Evreii religiosi nu manâncă carne împreună cu lactate. Cuşer este un cuvânt din dialectul românesc al limbii idiş (kosher in idişul standard, kasher in limba ebraică ceea ce se poate scrie şi cuşer). Înseamnă pregătit după ritual şi, în cazul mâncării, garantat de a fi conform unor standarde de legi religioase evreieşti
- Vezi şi Halakha
[modifică] Istoric
- Vezi şi Hasidism
Şoa (holocaustul, nimicirea în ebraică) a avut loc în perioada nazistă, când milioane de evrei au fost gazaţi şi apoi arşi în lagărele de concentrare (Auschwitz, Dachau). Mulţi evrei din România au fost expulzaţi în lagăre în Transnistria şi acolo au fost înfometaţi şi ucişi în moduri bestiale. În ultimii ani, România a recunoscut răspunderea ei la jefuirea şi uciderea a aproape 500 000 de evrei.
