Palatul de Justiţie din Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Informaţii despre clădire
Palatul de Justiţie
Vedere din faţă
Localitate	Cluj-Napoca
Ţară	România
Arhitect	Wagner Gyula
Inginer	Sebestyen David
Data Începerii Construcţiei	1898
Data Finalizării	1902
Stil	Eclectic

Palatul de Justiţie din Cluj-Napoca, de pe fosta stradă Carol al II-lea, actuala Calea Dorobanţilor, a fost construit în perioada 1898-1902 în stil eclectic, reprezentativă pentru arhitectura începutului de secol XX, după planurile asociaţiei de proiectanţi Epitotarsasag, Kotsis, Smiel, Fodor es Reisinger, arhitect Wagner Gyula. Antreprenor a fost Sebestyen David. Clădirea a fost catalogată drept monument istoric şi de arhitectură.

[modifică] Descriere

Clădirea este parte a ansamblului arhitectonic din Piaţa Avram Iancu, ansamblu din care fac parte şi Opera Română, Teatrul Naţional, Palatul Regionalei Căilor Ferate, Palatul Prefecturii, Palatul de Finanţe, Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe (fosta Direcţie Silvică). Toate aceste clădiri au fost gândite şi ridicate ca palate vaste, cu suficiente spaţii care pot fi folosite ca birouri, intrări şi scări în stil monumental îndreptându-se către sălile de festivităţi şi de şedinţe.

Clădirea Palatului de Justiţie are forma unui patrulater neregulat şi conţine 13 curţi interioare gândite pentru a asigura ventilarea şi iluminarea încăperilor existente. Există două intrări: una prin faţada nordică şi o a doua prin cea vestică. Ambele faţade sunt extrem de ornamentate şi prezintă la intrări câte un portic alcătuit din patru coloane dorice care susţin un balcon aflat la primul etaj.

Frizele au fost ornamentate extrem de pretenţios, cu motive vegetale, ghirlande, console şi figuri rondo-bosso. Arcele, ancadramentele ferestrelor şi cornişele sunt decorate cu figuri umane sculptate în piatră, de o excepţională valoare artistică. Elementele decorative au fost realizate din teracotă şi piatră de Viştea, a cărei carieră se afla la doar 20 km depărtare de Cluj.

Pe acoperişul faţadei vestice a fost realizată o cupolă de 9 m lăţime, 29 m lungime şi înaltă de 8,6 m. Extrem de ornamentată cu piese din fier forjat şi având o învelitoare alcătuită dintr-un strat de solzi de eternit aceasta sporeşte frumuseţea edificiului.

Clădirea şi-a păstrat de-a lungul timpului destinaţia iniţială, pentru o perioadă ea adăpostind şi alte instituţii de stat ca Biblioteca Judeţeană Octavian Goga din Cluj, Editura Kriterion, Facultatea de Ştiinţe Economice, Şcoala Populară de Artă, Notariatul de Stat ş.a.

[modifică] Referinţe

Lukacs Jozsef - Povestea „oraşului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
Bodea Gheorghe - Clujul vechi şi nou, Cluj-Napoca, 2002
Cluj-Napoca=Claudiopolis, Noi Media Print, bucureşti, 2004
Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002