Opera Română din Cluj-Napoca
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Opera Română | |
Vedere frontală |
|
Informaţii despre clădire | |
---|---|
Localitate | Cluj-Napoca |
Ţară | România |
Arhitect | Helmer şi Fellner |
Beneficiar | Statul Român |
Data Începerii Construcţiei | 1904 |
Data Finalizării | 1906 |
Stil | Neobaroc |
Pagină Web | [1] |
Opera Română din Cluj-Napoca, numele complet oficial, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, este o companie naţională de operă şi balet, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor din România.
[modifică] Istoric
Primul teatru din Cluj-Napoca datează din 1821, fiind aşezat pe locul actualei clădiri denumite "Casa Universitarilor". La începutul secolului XX s-a luăat în considerare ridicarea unei noi clădiri care să adăpostească aceste instituţii, vechea clădire fiind prea veche. În 1904 a început construcţia noii clădiri aflate în actuala Piaţa Ştefan cel Mare, construcţie finalizată în 1906, iar în luna septembrie a aceluiaşi an aici şi-a început activitatea teatrul maghiar. În mai 1919 clădirea a devenit sediul teatrului român din Cluj, iar teatrul maghiar s-a mutat în clădirea din strada Emil Isac, clădire extinsă ulterior.
Opera Română din Cluj-Napoca şi-a deschis porţile la 18 septembrie 1919, simultan cu Teatrul Naţional şi Conservatorul de Muzică. Pe 13 - 14 mai 1920 au fost puse pe scenă 2 concerte simfonice conduse de dirijorul ceh Oskar Nebdal, inaugurarea oficială fiind însă pe 25 mai 1920 cu opera Aida de Verdi. Toate dificultăţile inerente deschiderii unei astfel de instituţii lirico-dramatice, cea mai veche din România, au fost depăşite datorită mai multor personalităţi culturale de renume, cum ar fi tenorul Constantin Pavel, care a fost şi primul director al instituţiei, dirijorul italian Egisto Tango, compozitorul Tiberiu Brediceanu şi baritonul Dimitrie Popovici-Bayreuth.
După Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul şi Opera se mută la Timişoara, revenind la Cluj în 1945. În existenţa sa, Opera Română din Cluj-Napoca a prezentat peste 200 reprezentaţii de operă, operete şi balete. Dintre marile personalităţi care şi-au dăruit aproape întreaga activitate acestui lăcaş de cultură a fost şi Lya Hubic. În anii '70, perioadă în care director a fost reputata soprană Lucia Stănescu, colectivul Operei avea o valoare de necontestat, ca dovadă turneele europene din acea epocă. Dintre artiştii cu distincţii şi recunoaştere europeană şi mondială s-au numărat: Emil Gherman (tenor), Constantin Zaharia (tenor), Ioachim Pura (prim-balerin, fost director la teatre de operă şi balet din Republica Federală Germană), Niculina Mirea (soprană, actualmente Prof.univ. la Conservatorul "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca), Larisa Şorban (prim-balerină şi soţia reputatului istoric Raoul Şorban).
Clădirea Operei este un monument istoric, aflată în atenţia UNESCO. A fost construită la începutul secolului al XX-lea de către compania vieneză Fellner & Helmer, specializată în realizarea de clădiri de operă. Sala de reprezentaţii a clădirii are o capacitate de până la 900 de locuri.
[modifică] Referinţe
- Lukacs Jozsef - Povestea „oraşului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
- Bodea Gheorghe - Clujul vechi şi nou, Cluj-Napoca, 2002
- Cluj-Napoca=Claudiopolis, Noi Media Print, bucureşti, 2004
- Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002
Biserici: Biserica Bob · Biserica Calvaria · Biserica cu Cocoş · Biserica Evanghelică · Biserica Franciscană · Biserica Ortodoxă din Deal · Biserica Piariştilor · Biserica Reformată de pe Str. Kogălniceanu · Biserica Reformată din Oraşul de Jos · Biserica Sf. Petru · Biserica Sf. Mihail · Biserica Unitariană · Catedrala Ortodoxă · Catedrala Schimbarea la Faţă
Clădiri: Bastionul Croitorilor · Biblioteca Universitară · Casa Călăului · Casa Matei Corvin · Hotelul Biasini · Opera Maghiară · Opera Română · Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe · Palatul Bánffy · Palatul de Finanţe · Palatul de Justiţie · Palatul Poştei · Palatul Prefecturii · Palatul Reduta · Palatul Regionalei Căilor Ferate · Palatul Szeky · Palatul Telefoanelor · Palatul Urania · Teatrul Maghiar · Teatrul Naţional
Statui şi monumente: Monumentul Memorandiştilor · Obeliscul Carolina · Statuia Fecioarei Maria · Statuia Lupoaicei · Statuia lui Sf. Gheorghe · Statuia lui Matei Corvin · Statuia lui Mihai Viteazul ·
Muzee: Muzeul Etnografic · Muzeul Satului ·
Altele: Cetăţuia · Cimitirul Hajongard · Grădina Botanică · Parcul Mare ·
Instituţii teatrale şi de operă din România | ||
Braşov | Teatrul „Sică Alexandrescu” | Opera Braşov | Filarmonica „Gheorghe Dima” | |
Brăila | Teatrul "Maria Filotti" | |
Bucureşti | Teatrul Bulandra | Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale” | Opera Naţională | |
Cluj-Napoca | Teatrul Maghiar | Teatrul Naţional | Opera Naţională Română | Opera Maghiară | |
Iaşi | Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” | Opera Naţională Română | |
Oradea | Teatrul de Stat Oradea | |
Piatra Neamţ | Teatrul Tineretului | |
Târgu-Mureş | Teatrul Naţional | |
Timişoara | Teatrul Naţional din Timişoara | Opera Naţională Română |