Dej

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

	Portal Cluj

Dej


stemă	amplasare

Amplasare

47°05′14″N, 23°48′19″E

Ţară

România

Judeţ

Cluj

Atestare documentară

1214

Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])

38 478 (2002)

Suprafaţă

109,12 km²

Densitatea populaţiei

1 129 loc./km²

Altitudine

285 m n.m.

Localităţi
suburbane

{{{componenţă}}}

Primar

Ioan Ungur (PNL)

Sit web

ro Sit web oficial

[[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Poziţia oraşului Dej în cadrul judeţului Cluj]]

Poziţia oraşului în cadrul judeţului

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Dej]]

Harta administrativă a oraşului

Stema veche a oraşului

Dej (în maghiară Dés, în germană Burglos) este un municipiu în judeţul Cluj, Transilvania, România. Se află la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca, la confluenţa dintre râurile Someşul Mare şi Someşul Mic.

[modifică] Geografie

Municipiul Dej cuprinde şi localităţile Ocna-Dejului, Şomcutu Mic, respectiv Pintic. Populaţia stabilă a municipiului era la 1910 de 11.451 de locuitori, iar după ultimul recensământ din 2002, era de 38.478 locuitori (85,03% români, 14,11% maghiari, 0,04% germani, 0,67% romi, 0,04% evrei şi 0,11% alte naţionalităţi), fiind al treilea oraş ca mărime din judeţul Cluj.

Oraşul este mărginit la est de dealul Florilor, la sud de dealul Sf. Petru, la nord-est de Cic, la vest de Igisiu, iar la sud-vest de Rompaş. Localitatea este şi nod feroviar cu staţia de triaj Dej Triaj.

[modifică] Istorie

Primele menţiuni documentare care atestă existenţa oraşului datează din anii 1061 şi 1214, sub numele de Dees. Importanţa strategică şi însemnatele rezerve de sare au fost descoperite încă de pe vremea dacilor. Cetatea Dejului a fost construită între 1214 şi 1235. Oraşul a avut de suferit de pe urma invaziei tătare din 1241. Oraşul se dezvoltă de-a lungul timpului ca şi centru important de exploatare a sării, la începutul secolului XVIII dispunând şi de un mic port folosit pentru transportul rapid al sării.

Dejul a fost capitala comitatului Solnoc-Dăbâca. Din 1920 până în 1940, oraşul a fost capitala judeţului Someş. În 1940, judeţul Someş a fost alipit comitatului Cluj, iar Dejul a intrat sub jurisdicţia Clujului.

Aici s-a născut scriitorul şi fizicianul maghiar, Ferenc Pápai Páriz (1649-1716).

[modifică] Obiective turistice

Biserica Reformată din Dej

Printre locurile care merită vizitate în Dej, pot fi amintite:

Biserica reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn înalt de 72 metri,
Biserica şi mănăstirea franciscană, construită în stil baroc în secolul XVIII,
Biserica ortodoxă, ridicată în 1776,
Biserica protopopială greco-catolică (nerestituită), consacrată în anul 1895 cu hramul "Adormirea Preacuratei",
Palatul justiţiei, construit la sfârşitul secolului XIX,
Clădirea fostei primării,
Obeliscul eroilor.
Castrul roman

În partea de sud-vest a Dejului se află Ocna-Dejului, localitate devenită cartier al Dejului din 1991. Aici a existat amenajat până prin anii optzeci, băi cu apă sărata, băi care au dispărut odată cu prăbuşirea pe verticală a dealului de sare.