George Orwell
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
George Orwell (*25 iunie 1903 - †21 ianuarie 1950) pseudonimul literar al lui Eric Blair, scriitor englez, comentator al radio BBC, editorialist şi reporter, a luptat ca voluntar în Războiul Civil din Spania de partea comuniştilor. A scris romane, eseuri şi critică literară.
Cuprins |
[modifică] Distopii
Este autorul a două faimoase romane satiră în care care atacă totalitarismul:
- "O mie nouă sute optzeci şi patru" (1954)
- "Ferma Animalelor", ambele republicate la Editura Polirom în 2002.
[modifică] Biografie
Eric Blair s-a născut în Bengal, India, în 1903, fiind al doilea copil al lui Richard Walmesley Blair (un funcţionar din domeniul opiului) şi al soţiei lui, Ida Mabel Limonzin, fiica unui comerciant de ceai. În 1904 s-a mutat împreună cu mama şi sora lui în Anglia, fiind şcolit la Eton, o foarte bună universitate engleză. La un an după absolvire s-a angajat în cadrul Poliţiei Imperiale Indiene (în Birmania), perioadă pe care o va povesti în romanul Zile birmaneze (1934).
Dupa ce a lucrat în Franţa având profesii foarte diferite, s-a întors în Anglia şi a deschis un magazin sătesc. Sub pseudonimul George Orwell, a scris articole pentru ziare apoi în prima sa carte, Down and Out in Paris and London (1933) (Vagabond prin Paris şi Londra) şi-a descris experienţa de scriitor de stânga. A scris apoi alte trei romane, Burmese Days (1934), A Clergyman's Daughter (1935) şi Keep the Aspidistra Flying (1936).
În 1936 lui Orwell i s-a comandat de către Victor Gollancz un documentar asupra şomajului din Nordul Angliei pentru editura engleză Left Book Club. The Road to Wigan Pier l-a consacrat pe Orwell drept unul dintre cei mai mari reporteri şi scriitori din Marea Britanie.
Ca tendinţe politice, Orwell a manifestat în permanenţă o simpatie faţă de cei de centru-stânga, fără a îmbrăţişa însă ideologia comunistă, pe care o şi critică într-o formă cât se poate de radicală în fabula politică Ferma animalelor şi în romanul O mie nouă sute optzeci şi patru.
[modifică] Războiul din Spania
Orwell, un socialist convins, a plecat în Spania în decembrie 1936 ca să devină corespondent de război în timpul războiului civil spaniol. S-a alăturat însă voluntar Diviziei Lenin din Barcelona, unitate condusă de Partidul Muncitorilor de Unitate Marxistă (PMUM).
În ianuarie 1937 Orwell, care avea grad de caporal a fost trimis să ia parte la ofensiva din Aragón. În luna următoare a fost mutat la Huesca. Dupa 115 zile petrecute în linia întîi a primit permisiunea să plece şi s-a întors la Barcelona. Aici a fost martor la Revolta din mai.
Orwell s-a întors la Huesca pe 12 Mai. Avansat la gradul de locotenent secund avea sub comandă un pluton de 30 de oameni. A fost împuşcat în gât de un trăgător izolat şi a fost temporar paralizat pe partea stângă şi şi-a pierdut vocea.
În spital a aflat că facţiunea partidului din care făcea parte a fost declarată ilegală, era în pericol de moarte dar cu ajutorul consulului englez din Barcelona, Orwell a fugit în Franţa.
[modifică] Omagiul Cataloniei
La întoarcerea sa în Anglia, Orwell şi-a descris experienţele din timpul Războiului Civil în Homage to Catalonia (1938). În carte a încercat să spulbere miturile propagandei diseminată de ziarele britanice, între care cele mai implicate erau ziarele de extremă dreapta şi cele de extremă stânga, Daily Worker, un ziar controlat de Partidul Comunist. Cartea, deşi era remarcabil scrisă s-a vândut doar în 1,500 de exemplare în următorii 12 ani.
Orwell a mai publicat un roman (Coming up for Air) în 1939. În august 1941 Orwell a început să lucreze pentru Eastern Service of the British Broadcasting Corporation (B.B.C.). Sarcina principală consta să scrie editorialul unei emisiuni radiofonice în care să comenteze evenimente din cel de-al Doilea Război Mondial. Comentariile sale au fost difuzate mai apoi din 1941 până în 1943 în India. În aceeaşi perioadă Orwell a lucrat şi pentru ziarul The Observer .
În 1943 Aneurin Bevan, editorul ziarului socialist Tribune, l-a recrutat pe Orwell pentru a scrie un editorial săptămânal, intitulat Cum îmi place (As I Please). Stilul său lucid şi clar l-a transformat într-un jurnalist de campanie imbatabil iar polemicile din această epocă conţin pagini de mare talent jurnalistic.
[modifică] Ferma animalelor
Cartea următoare a lui Orwell, Ferma animalelor, era o satiră sub forma unei fabule a revoluţiei comuniste din Rusia. Cartea puternic influenţată de experienţele sale din timpul Războiului Civil Spaniol. Cartea, i-a supărat pe foarte mulţi prieteni cu convingeri de stânga inclusiv pe fostul sau editor, Victor Gollancz, care i-a respins-o. Publicată în 1945, Ferma animalelor a ajuns în scurt timp una din cele mai populare cărţi din Marea Britanie.
[modifică] O mie nouăsute optzeci şi patru
Ultima carte scrisă de Orwell a fost influenţată de sănătatea sa în declin şi de deziluziile politice faţă de guvernul laburist care a venit la putere ales cu o largă majoritate în alegerile generale din 1945 dar care era departe de propriile sale idei şi viziuni despre socialism.
În 1945 Orwell a recenzat romanul anti-Utopic( distopic) Noi de Evgeni Zamiatin pentru gazeta Tribune. Cartea autorului rus avea să-i inspire romanul său propriu, Nineteen Eighty-Four.
Publicată în 1949, cartea era o meditaţie asupra destinului tiraniei în viitor. Ea a avut un efect foarte puternic şi numeroase formule şi cuvinte au intrat în vocabularul de zi cu zi. George Orwell a murit din cauza tuberculozei în 1950.
Orwell a murit la Londra, în 1950, de tuberculoză.
[modifică] Bibliografie George Orwell
[modifică] 1933
Down And Out In Paris And London (Reportaj)
[modifică] 1934
Zile birmaneze(roman autobiografic)
Primul roman scris de Orwell. A aparut în octombrie 1934 în SUA pentru prima oară. Ediţia britanică a fost publicată la editura Secker & Warburg, după unele adaptări, în iunie 1935.
[modifică] 1935
A Clergyman's Daughter (roman)(Fiica unui preot)
[modifică] 1936
Keep The Aspidistra Flying (roman)
[modifică] 1937
Drumul spre Wigan Pier(Reportaj)
Descrierea uneia din zonele cele mai sărace din Nordul Angliei, exemplu de critică de tip stângist.
[modifică] 1938
Omagiu Cataloniei(Reportaj)
O descriere a participării lui Orwell la războiul civil spaniol unde a luptat de partea republicanilor
[modifică] 1939
Coming Up For Air (Roman)
[modifică] 1945
Animal Farm („Ferma animalelor”) a fost publicat iniţial în 1945. E satiră a Stalinismului şi a revoluţiei roşii. Pentru că Rusia era aliata Marii Britanii, lui Orwell i-a fost destul de greu să publice o asemenea carte.
[modifică] 1949
„O mie nouă sute optzeci şi patru”(distopie)
„Nineteen Eighty-Four” a fost publicat iniţial de Martin Secker & Warburg, London, în 1949. Prima ediţie paperback (populară) a apărut la Penguin Books, Harmondsworth, în 1954. De atunci s-a retipărit de 26 de ori.
