Georgia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Georgia (საქართველო, Sakartvelo în georgiană) este o republică în Caucaz.

Cuprins 1 Provincii 2 Originea numelui ţării 3 Vechile simboluri 4 Geografie 4.1 Locaţie 4.2 Coordonate geografice 4.3 Legături ale hărţii 4.4 Suprafaţă 4.5 Frontierele ţării 4.5.1 Frontiera maritimă 4.6 Climat 5 Istorie 6 Politică 7 Economie 8 Demografie 9 Cultură 10 Vezi şi

[modifică] Provincii

Georgia este împărţită în 53 de provincii, 11 oraşe şi 2 republici autonome.

Număr	Regiune	Capitala
1	Abhazia	Sujumi
2	Samegrelo-Zemo Svaneti	Zugdidi
3	Guria	Ozuvgeti
4	Ajaria	Batumi
5	Racha-Lechjumi şi Kvemo Svaneti	Ambrolauri
6	Imereti	Kutaisi
7	Samtsje-Javajeti	Akhaltsikhe
8	Shida Kartli	Gori
9	Mtsjeta-Mtianeti	Mtsjeta
10	Kvemo Kartli	Rustavi
11	Kajeti	Telavi
12	Tbilisi	Tbilisi

Republici autonome: Abhazia, Ajaria.
Oraşe: Batumi, Chiatura, Gori, Kutaisi, Piţunda, Poti, Rustavi, Sokhumi, Tbilisi, Tq'ibuli, Tsq'altubo, Tskhinvali
Districte: Abasha, Adigeni, Akhalgora, Akhaltsikhe, Akhmeta, Ambrolauri, Aspindza, Baghdati, Bolnisi, Borjomi, Chkhorotsq'u, Chokhatauri, Dedoplistsq'aro, Dmanisi, Dusheti, Gardabani, Gurjaani, Java, Kareli, Kaspi, Kharagauli, Khashuri, Khobi, Khoni, Lagodekhi, Lanchkhuti, Lentekhi, Marneuli, Martvili, Mestia, Mtskheta, Ninotsminda, Oni, Ozurgeti, Q'azbegi, Q'vareli, Sachkhere, Sagarejo, Samtredia, Senaki, Sighnaghi,Telavi, Terjola, Tetritsq'aro, Tianeti, Tsageri, Tsalenjikha, Tsalka, Vani, Zestaponi, Zugdidi

[modifică] Originea numelui ţării

Georgienii îşi spun Kartvelebi (ქართველები), îşi numesc ţara Sakartvelo (საქართველო, Ţara kartvelilor), iar limba Kartuli (ქართული). Aceste nume sunt derivate din numele unui zeu păgân numit Kartlos, despre care se spune că este tatăl tuturor georgienilor. Numele Georgia, folosit în toată Europa, este derivat din persană گرجی Gurji, via Jurj din arabă. Deoarece scrierea a fost influenţată de greacă prin rădăcina geōrg- (γεωργ-, indicând lucrarea pământului), cuvântul a fost presupus greşit ca având ca origine cognomele Gheorghe (sfântul patron al ţării), sau γεωργία (geōrgía, agricultură).

Numele antic prin care erau denumiţi locuitorii din estul Georgiei era Iberiani, de la numele regatului caucazian Iberia — aceasta a produs confuzie printre geografii antici care aplicau acest nume doar locuitorilor din peninsula Iberică (Spania, Portugalia, Andorra, Gibraltar şi Olivença). [1]

Gurj, numele persan al georgienilor, este de asemenea sursă pentru turcescul gürcü (pronunţat "gürdjü") şi rusescul gruzin. Numele ţării este Gurjestan în persană, Gürcüstan în turcă, şi Gruzija în rusă. Numele persan este probabil înrudit cu cuvintele armeneşti care desemnau georgienii şi Georgia, respectiv vir şi Vrastan. (Sunt alte cazuri în care prefixul persan gu- este derivat din mai vechiul wi- ori wa-). Astfel, atât cuvântul persan cât şi cel armean par să fie înrudite cu numele Iberia, cu pierderea lui i- iniţial şi substituirea lui w sau v cu b în Iberia.

De asemenea, după toate probabilităţile, există o legătură etimilogică dintre numele Iberia şi provincia istorică a Georgiei numită Imereti.

[modifică] Vechile simboluri

Acest drapel a fost folosit din 1991 până în 25 ianuarie 2004. El a mai fost folosit şi mai înainte din 1918 până în 1921. Pentru mai multe informaţii, vezi Steagul Georgiei (ţara).

Această stemă a fost folosită din 1918 până în 1921 şi din 1991 până în 2004.

[modifică] Geografie

• 

  Pentru detalii, vedeţi articolul  Geografia Georgieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Locaţie

Sud-estul Asiei, se întinde de-a lungul coastei Mării Negre, între Turcia şi Rusia

[modifică] Coordonate geografice

42^o 00^" N, 43^o 30^" E

[modifică] Legături ale hărţii

Comunitatea Statelor Independente

[modifică] Suprafaţă

total: 69.700 km²
uscat: 69.700 km²
apă: 0 km²

Suprafaţa comparativă -- este puţin mai mică decât statul american Carolina de Sud sau Benelux (EU)

[modifică] Frontierele ţării

total: 1.461 km
Frontiere cu următoarele ţări: Armenia 164 km, Azerbaijan 322 km, Rusia 723 km, Turcia 252 km

[modifică] Frontiera maritimă

310 km

[modifică] Climat

Cald şi plăcut; Mediteranean, asemănător celui subtropical pe ţărmul Mării Negre

Relief: În mare parte muntos, cu munţii Marii Caucaz în nord şi munţii Micii Caucaz în sud; Kolkhet'is Dablobi (Câmpia Kolkhida) se întinde spre Marea Neagră în vest; bazinul râului Mtkvari în est; Soluri fertile pe văile râurilor, în câmpiile inundabile şi pe colinele din Câmpiile Kolkhida.

Altitudini extreme:
punctul cel mai de jos: Marea Neagră 0 m
punctul cel mai înalt: Mt'a Mq'invartsveri (Gora Kazbeg) 5.048 m

Resurse naturale: păduri, energie hidro-electrică, zăcăminte de mangan, fier, cupru, zăcăminte mici de cărbune şi petrol; clima şi solul de pe ţărmul Mării Negre permit cultivarea ceaiului şi citricelor.

Folosirea suprafeţei:
teren arabil: 9%
culturi permanente: 4%
păşuni permanente: 25%
păduri: 34%
altele: 28% (1993 est.)

Terenuri irigate: 4.000 km² (estimare din 1993)

Pericole naturale: cutremure

Mediul înconjurător - probleme curente: poluarea aerului, în special în Rust'avi; poluare foarte mare a râului Mtkvari River şi a Mării Negre; aprovizionare necorespunzătoare cu apă potabilă; poluarea solului din cauza chimicalelor toxice.

[modifică] Istorie

Articol principal: Istoria Georgiei

Ţinutul actual al Georgiei a fost populat încă din paleoliticul mediu. În secolul al VI-lea î.Hr. a luat fiinţă statul georgian de vest, Colchis, în secolul al IV-lea î.Hr. cel de est, Iberia. Cele doua regate georgiene din antichitatea târzie, Iberia în estul ţării şi Egrisi în vest, au fost printre primele state din lume care au adoptat creştinismul (în 337 AD şi respectiv 523 AD). Iberia a devenit curând după aceea o parte a Imperiului Persan. Egrisi a fost de multe ori un teatru de război pentru două imperii rivale: Persia şi Imperiul Bizantin, fiecare dintre ele reuşind să cucerească vestul Georgiei de câteva ori. Ca rezultat, aceste două regate au fost dezintegrate în mai multe principate feudale în epoca feudală timpurie. A fost uşor pentru arabi să ocupe Georgia în secolul al VII-lea. Principatele răzvrătite au fost eliberate şi apoi unite în Regatul Georgia la începutul secolului al XI-lea. Începând cu secolul al XII-lea, autoritatea acestui regat se extindea asupra întregului Caucaz de sud, în partea nord-estică şi aproape pe toată coasta de nord a Turciei de azi, şi de asemenea în câteva districte din Persia. Perioada de înflorire a regatului a fost curmată de invazia mongolă din secolul XIV. După o îndelungată perioadă de cuceriri otomane şi lupte împotriva turcilor, regatul est-georgian al Kartliei-Kaheţiei va accepta, în anul 1783, protecţia Rusiei. Rusia va ocupa treptat, de-a lungul secolului al XIX-lea, toate provinciile georgiene. După o scurtă perioadă de independenţă după Revoluţia din Octombrie, Georgia va fi anexată în 1921 de Uniunea Sovietică şi-şi va recâştiga independenţa în anul 1991.

[modifică] Politică

Articol principal: Politica Georgiei

[modifică] Economie

• 

  Pentru detalii, vedeţi articolul  Economia Georgieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Demografie

• 

  Pentru detalii, vedeţi articolul  Demografia Georgieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Cultură

• 

  Pentru detalii, vedeţi articolul  Cultura Georgieivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Vezi şi

• Listă de fluvii din Asia
• Turcii din Georgia
• Listă de oraşe din Georgia

	Subiecte Georgia --- Georgieni --- Limba georgiană
	Apărare  •  Aşezări  •  Capitala  •  Climă  •  Conducători  •  Cultură  •  Demografie  •   •  Economie  •  Educaţie  •  Faună  •  Floră  •  Geografie  •  Hidrografie  •  Istorie  •  Oraşe  •  Personalităţi  •  Politică  •   •  Sănătate  •  Sport  •  Steag  •  Stemă  •  Subdiviziuni  •  Turism  •  •  Cioturi  •  •  Formate  •  •  Imagini  •  •  Portal  •  •