Insula Amsterdam

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Harta Teritoriilor australe franceze
Insula Amsterdam este situată în nord-est

Insula Amsterdam (franceză Île Amsterdam) este o insulă ce face parte din Teritoriile australe şi antarctice franceze. Este situată la coordonatele 37°52′S 77°32′E în sudul Oceanului Indian, la 2880 km sud insula Réunion. Împreună cu Insula Saint-Paul, aflată la 85 km la sud formează un district în cadrul TAAF.

Insula este de origine vulcanică, cu aspect masiv şi o suprafaţă de 58 km². Are o formă ovală, cu o lungime de 10 km pe axa nord-sud şi o lărgime 7 km pe axa est-vest. Punctul culminant este la 881 m, în partea de sud-vest a insulei relieful fiind înalt, terminându-se cu faleze de 400 -700 m înălţime iar în partea de nord-est a insulei relieful coboară de o manieră mai lină spre mare. Coasta este rar decupată, cu excepţia unei zone în nord, unde este instalată baza de cercetări.

Împreună cu Insula Saint-Paul, cele două insule se află pe un platou marin cu o profunzime de 3000m, ele fiind singurele protuberaţii care se ridică deasupra nivelului mării. Insulele au paticularitatea de a fi singurele teritorii aflate la antipozii Statelor Unite, insula Amsterdam corespunzând unui teritoriu din Colorado.

Poziţionarea insulei pe glob

Climatul este temperat oceanic, fără perioade de îngheţ dar supus unui vânt constant dinspre vest. Temperatura medie este de 17 ° iar maximele şi minimele înregistrate în ultimii 50 de ani sunt de 26° şi respectiv 1,7°. De la descoperirea insulei, ecosistemul acesteia a fost puternic perturbat datorită vânătorii sau a introducerii speciilor străine. Vegetaţia este de tip ierbos, insula fiind singura din TAAF cre are o specie locală de arbori, aceştia acoperind-o în întregime la descoperirea ei. Incendiile repetate şi tăierile masive au dus la dispariţia aproape totală a arborilor, din anii 90 demarându-se programe de replantare. Fauna este tipică mediului sub-arctic, numeroase specii de păsări cuibărind aici. De asemenea insula este un refugiu pentru diverse mamifere marine cum ar fi focile sau leii de mare. Lucru interesant, pe insulă trăieşte un grup de vaci sălbăticite, descendente ale tentativelor de colonizare a insulei din secolul XIX. Acestea au produs un dezechilibru major al vegetaţiei insulei datorită supra-reproducţiei, recent ele au fost izolate într-un perimetru închis. Şobolanii sunt o altă specie exogenă care a ploriferat pe insulă, ulterior fiind introduse pisici, actualmente sălbăticite, pentru a limita populaţia acestora.

Insula este menţionată pentru prima dată în jurnalul expediţiei lui Magellan, fiind observată ulterior şi de alţi navigatori, datorită situării ei pe ruta maritimă ce leagă Cape Town de sudul Indoneziei. A fost botezată de navigatorul olandez Van Diemen care a observat-o în 1633, dar prima debarcare a avut loc abia în 1696, fiind efectuată tot de către un navigator olandez. În Secolul XIX insula este "frecventată" doar de ătre pescari, vânători de balene şi de către naufragiaţi.

Harta insulei

Insula a fost revendicată în numele Franţei în 1843, care staţionează aici un detaşament de infanterie marină şi câţiva pescari. Datorită sărăciei insulei şi a protestelor britanice, guvernul francez nu aprobă actul de luare în posesie, iar insula este treptat abandonată. În 1871 un locuitor din Réunion debarcă pe insulă, împreună cu familia şi cu o trupă de vaci, în încercarea de a se stabilii aici şi a creşte animale. Tentativa este sortită eşecului, acesta abandonând insula 6 luni mai târziu. În cele din urmă, o serie de nave de război franceze reiau posesiunea insulei la sfârşitul Secolului XIX, insula fiind ataşată coloniei franceze Madagascar în 1924.

Din 1949 pe insulă funcţionează o staţie meteorologică, ce s-a extins treptat spre alte activităţi ştiinţifice. Numele bazei este Martin du Vivies, după primul şef al bazei de pe insulă. Datorită izolării acesteia, insula este una dintre cele două locuri de măsurare a poluării de fond a atmosferei. Insula are o Zonă Economică Exclusivă de 502 533 km², prefectul TAAF acordând drepturi de pescuit în aceste ape teritoriale. În 2005 doar două nave aveau dreptul de pescuit în alternanţă în aceste ape teriotriale.