Réunion

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

La Réunion este o insulă vulcanică în Oceanul Indian situată în sudul Africii. Potrivit Constituţiei din 4 noiembrie 1958, Réunion constituie un departament de peste mări (DOM) şi o parte integrantă a Republicii Franceze. Totodată, insula constituie şi o regiune ultraperiferică a Uniunii Europene.

Cuprins 1 Geografie 2 Istorie 3 Administraţie 4 Demografie 5 Economie 6 Cultură 7 Legătrui externe

[modifică] Geografie

Insula este situată în Oceanul Indian, la nord de Tropicul Capricornului, la 210 km vest de Mauriţius, 800 km est de Madagascar şi 9200 km faţă de Paris. Insula are o formă alungită, cu o lungime de 63 km şi o lăţime maximă de 45 km, cu o suprafaţă totală de 2512 km². Împreună cu insulele Mauriţius şi Rodriguez formează arhipelagul Mascarenelor, insule de origine vulcanică, situate pe o anomalie a plăcii terestre Africane, aflată la 4.500 m sub nivelul mării. Insula s-a format în jurul unui vulcan, Piton des Neiges, ce s-a ridicat deasupra nivelului mării acum 3 milioane de ani. Acesta este cel mai înalt munte de pe insulă şi este inactiv de acum 12.000 de ani, dar interiorul lui este cald, cu o temperatură de 200° la o adâncime de 2000 m. În perioada în care insula a ieşit de sub nivelul mării, un al doilea vulcan a început activitatea pe insulă, Piton de la Fournaise, vulcan aflat încă în activitate, ce este, alături de Etna, Kilauea şi Stromboli unul dintre cei mai activi vulcani de pe Pământ.

Spre interiorul insulei, relieful este foarte accidentat, insula fiind supusă unei eroziuni puternice. În partea de nord există trei caldere sculptate în vulcanul stins Piton des Neiges. În aceste regiuni există câteva ste accesibile doar pe jos sau în care aprovizionarea se face cu ajutorul elicopterului. În partea de sud est a insulei, în zona de scurgere a lavei vulcanului activ, există o zonă sterilă, dominată de scurgeri de lavă solidificate. Litoralul este foarte accidentat, doar în partea de vest a insuei găsindu-se o lagună cu plaje de nisip alb.

Insula este divizată din punct de vedere climatic în două regiuni, de-a lungul unei axe nord-sud. Partea estică este supusă vânturilor şi bogată în cascade şi cu o vegetaţie luxuriantă. Partea estică, este mai uscată iar vânturile nu sunt la fel de puternice, aceasta fiind partea turistică a insulei. Datorită reliefului muntos, insula a permis dezvoltarea multor micro-climate unice. În urma colonizării, oamenii au adus numeroase specii vegetale şi animale externe, care au modificat considerabil aspectul insulei.

[modifică] Istorie

Insula Réunion este unul intre puţinele teritorii înc are primii locuitori au fost europenii. La descoperirea acesteia de către navigatorii europeni în drum spre India, insula era complet nelocuită. Data descoperirii este considerată ca fiind anul 1500, dar se pare că navigatorii arabi aveau cunoştinţă despre existenţa acesteia.

Primul european ce a debarcat pe insulă a fost în 1500 portughezul Diogo Dias, fiind urmat, 12 ani mai târziu de un alt navigator portughez, Pedro de Mascarenhas după care sunt numite insulele arhipelagului Mascarenelor. Insula este numită Santa Apolonia, dar nu este ocupată, fiind folosită în secolele următoare ca un loc de escală pentru comercianţii britanici sau olandezi în drum spre India.

Francezii au debarcat în Secolul XVII pe insulă şi au luat-o în posesie în numele Regelui Franţei, fiind botezată insula Burbon (franceză île Bourbon), numele dinastiei familiei regale. În urma acestei decizii, pe insulă au început să sosească coloni, ce au adus cu ei sclavi pentru a lucra noile plantaţii de pe insulă, unul dintre guvernatorii ce au contribuit în mod important la dezvltarea ei fiind Bertrand-François Mahé de La Bourdonnais, ce a ocupat postul de guvernator între 1735 şi 1745.

În urma revoluţiei franceze sclavagismul a fost abolit pe insulă iar insula a fost numită Réunion pentru a comemora reunirea revoluţionarilor din Marsilia cu cei din Paris. În 26 septembrie 1806, insula este redenumită Insula Bonaparte în onoarea noului Împărat al Franţei şi se află în prima linie a conflictului anglo-francez pentru controlul Oceanului Indian. Sclavagismul a fost reinstaurat, ceea ce a dus la refugierea unor grupuri de sclavi în interiorul insulei unde au format un regat tribal independent. În 1810 insla intră sub dominaţie britanică dar este retrocedată Franţei în 1814.

Datorită mâinii de lucru ieftine şi servile furnizate de sclavi, pe insulă se dezvoltă cultura trestiei de zahăr, iar în urma descoperirii metodei de polenizare artificială a vaniliei, aceasta cultură se dezvoltă, insula devenind principalul producător mondial. În 20 decembrie 1848 are loc abolirea definitivă a sclavagismului, zi sărbătorită în continuare în Réunion. În acelaşi an se revine la numele de Réunion iar ulterior Louis Henri Hubert Delisle devine primul guvernator de origine creolă al insulei între 1852 şi 1858 iar economia se dezvoltă datorită cererii tot mai mari de zahăr. Criza economică nu întârzie însă să apară, în ciuda unei politici serioase de amenajare a teritoriului iar deschiderea Canalului Suez reprezintă o lovitură importantă datorită reducerii traficului maritim prin apropierea insulei.

În 1946, Réunion devine un departament de peste mare francez, iar în 1997, devine una dintre cele 7 regiuni ultraperiferice ale Uniunii Europene. Un eveniment important în istoria insulei este epidemia de chikungunya care în 2005 şi 2006 a afectat aproximativ un sfert din populaţia insulei cauzând peste 200 de decese.

[modifică] Administraţie

Réunion este un departament de peste mări francez, condus, ca toate clelalte departamente franceze, de către un consiliu general, aleşi prin vot universal. Împreună cu un alt teritoriu francez, Mayotte, Réunion est emembră în Comisia Oceanului Indian. De asemenea, Réunion este una dintre cele 7 regiuni ultraperiferice ale Uniunii Europene. Din 2003, în urma unei reforme constituţionale, Réunion a devenit o regiune, cu aceleaşi puteri cu ale unei regiuni franceze, formată dintr-un singur departament şi condusă de un consiliu regional. Recet a începput o discuţie pentru creerea unui nou departament în sudul insulei.

Reprezentantul guvernului francez este prefectul, bazat în reşedinţa insulei Réunion, Saint-Denis. Réunion are 8 posturi în Parlamentul Franţei, 5 de deputat şi 3 de senator. De asemenea, ca regiune ultraperiferică locuitorii participă la alegerile pentru Parlamentul European în cadrul circumscripţiei electorale Franţa de peste mări.

Réunion este subdivizată administrativ asemenea celorlalte departamente franceze în 4 arondismente, 37 cantoane şi 24 comune. Împreună cu celelalte departamente de peste mări, sunt singurele departamente franceze cu un număr mai mare de cantoane decât comune.

[modifică] Demografie

În anul 2000, populaţia era estimată la 720.934 locuitori, insula prezentând o rată de creştere a populaţiei importantă, de aproximativ 1,63%, datorită unei puternice rate a natalităţii, de 21,48‰ pentru o rată a decesului de doar 5,55‰.

Insula era nelocuită la descoperirea acesteia, populaţia fiind formată din colonişti sau sclavi din Madagascar şi alte regiuni din Africa de est, din India şi din Europa. Insula prezintă un metisaj pronunţat, aproximativ 90% din populaţie fiind creolă. Religia predominantă este catolicismul, cu peste 85% din populaţie, pe insulă practicându-se şi Islamul, Budismul şi Hinduismul.

[modifică] Economie

Turismul este principala sursă de venit a insulei, anual insula fiind vizitată de peste 400.000 turişti. Agricultura a fost domeniul tradiţional al insulei, actualmente fiind în restructurare. Producţia de trestie de zahăr este importantă, dar este ameninţată de scăderea preţurilor pe piaţa internaţională şi de reducerea subvenţiilor. Totuşi, reziduurile trestiei de zahăr servesc la producerea a 25% din energia electrică a insulei, iar actualmente se studieazaă modalităţi viabile din punct de vedere economic de obţinere a bioetanolului din melasa trestiei de zahăr. Printre celelate culturi importante de pe insulă se numără ananasul şi vanilia. Pescuitul este o activitate importantă, în special în apele teritoriale ale Teritoriilor australe şi antarctice franceze situate la sud de insulă.

În ciuda unei rate de creştere economică foarte puternică, şomajul este o pboblemă endemică în Réunion, în anul 2004 fiind estimat la aproximativ 32,9% ceea ce duce la un aflux constant al locuitorilor către celelalte regiuni din Franţa. Datorită diferenţei a nivelului de trai între diferitele grupuri sociale, în anii 1990 au avut loc o serie de revolte ale populaţiei sărace, în general de origine africană, ceea ce a dus la o creştere a ajutoarelor sociale din partea statului francez, actualmente, venitul minim fiind egal cu cel din Franţa metropolitană. Regiunea beneficiează de asemenea şi de o serie de avantaje fiscale, cumm ar fi de exemplu un nivel mai scăzut al TVA-ului.

[modifică] Cultură

Cultura locală este un amestec de influenţe europene, asiatice şi africane, ce au creeat un mediu unic. Poetul Charles Baudelaire a vizitat-o în mod repetat, fiind o sursă de inspiraţie pentru acesta. Limba oficială este limba franceză, dar în insulă este foarte mult vorbită limba creolă reunioneză, inspirată din franceza veche, cu un mare număr de aporturi lingvistice din partea celorlalte limbi ale popoarelor ce au populat insula.

[modifică] Legătrui externe

• fr Prefectura regiunii
• fr Site-ul regiunii
• fr Consiliul general
• fr Universitatea din Réunion
• fr Comitetul turismului din Réunion
• en Réunion la CIA World Factbook