New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Mari El - Wikipedia

Mari El

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Republica Mari El (în limbile rusă: Респу́блика Мари́й Эл ; mari: Марий Эл Республика ) este un subiect federal al Rusiei (o republică).

Republica Mari El
Республика Марий Эл
Марий Эл Республика
   
Steagul Republicii Mari El Stema Republicii Mari El
Steagul Republicii Mari El Stema Republicii Mari El
Image:RussiaMariEl2007-01.png
Capitala Ioşkar-Ola
Suprafaţa

- totală
- % apă

Locul 73rd

- 23.200 km²
- 4% (inclusiv 1% mlaştini)

Populaţia

- Totală
- Densitate

Locul 66

- estimat. 727.979 (2002)
- estimat. 31,4/km²

Statut politic Republică
District federal Volga
Regiune economică Volga-Viatka
Cadastru # 12
Limbi oficiale rusa, mari (varianta de câmpie)
Preşedinte Leonid Igorevici Markelov
Vecepreşedinte Dmitri Evghenievici Frolov
Imn naţional

Cuprins

[modifică] Geografia

Republica este plasată în estul Câmpiei Europei Răsăritene a Federaţiei Ruse, de-a lungul râului Volga. În vestul republicii se află Depresiunea Mari, o regiune mlăştinoasă. O suprafaţă de 57% din teritoriul republicii este acoperită de păduri.

  • Suprafaţa: 23.200 km²
  • Frontiere:
  • Cel mai înalt punct”: 278 m

[modifică] Ora locală

Republica Mari El este localizată pe fusul orar al Moscovei (MSK/MSD). Diferenţa faţa de UTC este de +3 (MSK)/+4 (MSD).

[modifică] Râuri

În republică sunt 476 de râuri. Cele mai multe sunt considerate râuri minore: 10 – 50 m lăţime şi 0,5 – 1,5 m adâncime. Cursurile râurilor îngheaţă de obicei din noiembrie până la mijlocul lunii aprilie. Printre cele mai importante râuri se numără:

  • Vetluga (navigabil)
  • Volga (navigabl)

[modifică] Lacurile

În republică sunt peste 200 de lacuri, cele mai multe însă cu o suprafaţă de mai puţin de 1 km² şi cu adâncimi între 1 şi 3 m. Cele mai multe lacuri se află în zonel mlăştinose. Mlaştinile acoperă suprafeţe întinse (10-70 km², cele mai întinse ajungând la 100 km²) şi de obicei îngheaţă în decembrie. În timpul primăverii sau toamnei ele devin imposibil de traversat datorită înundaţiilor.

Printre cele mai importante lacuri se numără:

  • Lacul Karas
  • Lacul Ialchik
  • Lacul Tair
  • Lacul de acumulare Ceboksari

[modifică] Resursele naturale

În republică nu există resurse naturale de importanţă industrială. Se află mici depozite de turbă, calcar şi un număr de izvoare de ape minerale.

[modifică] Clima

Clima este continental – moderată, cu ierni reci (moderat) şi cu multă zăpadă. Verile sunt calde şi ploioase.


  • Temperatura medie în ianuarie: −13°C
  • Temperatura medie în iulie: +19°C
  • Volum mediu anual de precipitaţii: 450-500 mm

[modifică] Împărţirea administrativă

Pentru detalii, vedeţi articolul  Împărţirea administrativă a Republicii Mari Elvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Populaţia

Pentru detalii, vedeţi articolul  Poporul marivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
  • Populatia: 727.979 (2002)
    • Urbană: 459.687 (63,1%)
    • Rurală: 268.292 (36,9%)
    • Bărbaţi: 338.485 (46,5%)
    • Femei: 389.494 (53,5%)
  • Femei la 1.000 de bărbaţi: 1,151
  • 'Vârsta medie: 36,7 ani
    • În mediul urban: 36,7 ani
    • În mediul rural: 36,7 ani
    • Bărbaţi: 34,0 ani
    • Femei: 39,0 ani
  • Număr de gospodării: 263.382 (cu 717.938 locuitori)
    • În mediul urban: 173.246 (cu 455.006 locuitori)
    • În mediul rural: 90.136 (cu 262.932 locuitori)
  • Statistica demografică (2005)
    • Naşteri: 7.475 (rata natalităţii 10,5)
    • Decese: 12.256 (rata mortalităţii 17,2)
  • Grupuri etnice

Poporul mari nu a avut un teritoriu naţional până la victoria revoluţia din 1917. În conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, doar 51% dintre etnicii mari trăitori în Rusia locuiau în Republica Mari El, în vreme ce 17,5% dintre ei locuiau în Başlortostan. În 1989, ultimul recensământ sovietic arăta că 4% dintre etnicii mari locuiau în afara graniţelor Rusiei.

Ultimul recensământ rus constata o proporţie aproape egală între ruşi (47,5%) şi etnicii mari (42,3%). Printre alte grupuri etnice trăitoare în republică se mai numără: tătarii (6%), ciuvaşii (1%), ucrainienii, (0,7%).

Recensământul din: 1939 1959 1970 1979 1989 2002
Poporul mari 273.332 (47,2%) 279.450 (43,1%) 299.179 (43,7%) 306.627 (43,5%) 324.349 (43,3%) 312.178 (42,9%)
Ruşi 266.951 (46,1%) 309.514 (47,8%) 320.825 (46,9%) 334.561 (47,5%) 355.973 (47,5%) 345.513 (47,5%)
Tătari 27.149 (4,7%) 38.821 (6,0%) 40.279 (5,9%) 40.917 (5,8%) 43.850 (5,9%) 43.377 (6,0%)
Ciuvaşi 5.504 (0,9%) 9.065 (1,4%) 9.032 (1,3%) 8.087 (1,1%) 8.993 (1,2%) 7.418 (1,0%)
Altii 6.674 (1,2%) 10.830 (1,7%) 15.433 (2,3%) 14.015 (2,0%) 16.167 (2,2%) 19.943 (2,7%)

[modifică] Criminalitatea

Pentru detalii, vedeţi articolul  Criminalitatea în Mari Elvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Istoria

Harta Republicii Mari El
Harta Republicii Mari El

Triburile antice Mari sunt atestate încă din secolul al V-lea. După ce o perioadă ele au fost vasalele Bulgariei de pe Volga şi Hoardei de Aur, pe la 1440 teritoriile locuite de poporul mari au fost încorporate de Hanatul Kazanului. În 1552, Hanatul Kazanului a fost cucerit de Rusia şi, din acel moment, şi teritoriile poporului mari au fost parte a Rusiei.

Pe 4 noiembrie 1920 a fost proclamată Regiunea Autonomă Mari. Regiunea a fost ridicată la rangul de republică autonomă pe 5 decembrie 1936. Actualul nume a fost adoptat în mod oficial pe 22 decembrie 1990.

[modifică] Politica

Şeful statului este preşedintele. Din 2004, funcţia supremă în stat este deţinută de Leonid Markelov, ales în ianuarie 2001.

Poporul mari este supus unui intens proces de rusificare, iar Leonid Markelov s-a distins prin interzicerea a mai multe ziare publicate în limba mari. Activiştii pentru cultura mari sunt supuşi unei neîncetate prigoane. Publicistul mari Vladimir Kozlov a fost atacat şi bătut cu sălbăticie, după ce a criticat politica preşedintele statului în mai multe articole de presă.

[modifică] Economia

Cle mai sezvoltate ramuri industriale sunt cele ale construcţiei de maşini, metalurgică, a exploatării lemnului şi a industriei alimentare. Cele mai multe întreprinderi industriale funcţionează în capitale Ioşkar-Ola, dar şi în alte oraşe: Kozmodemiansk, Voljsk şi Zvenigovo.

[modifică] Transporturile

Pentru nevoile de transport ale republicii, aici funcţionează un aeroport, 15 staţii de cale ferată, 53 de staţii de autobuz şi un 5 porturi fluviale, dintre care unul important în Kozmodemiansk, pe râul Volga.

[modifică] Telecomunicaţiile

Serviciile de telefonie, internet şi televiziune prin cablu sunt asigurate de Volga Telecom.

[modifică] Cultura

În republică funcţionează opt muzee. Printre ele se află "Muzeul Naţional", "Muzeul de Istorie" şi "Muzeul Republican de Artă" din Ioşkar-Ola şi "Muzeul de Artă şi Istorie" din Kozmodemiansk.

[modifică] Învăţământul

Cele mai importante instituţii de învăţământ superior se află în capitala Ioşkar-Ola: "Univeresitatea Tehnică de Stat", "Universitatea de Stat" şi "Institutul Pedagogic de Stat".

[modifică] Religia

Cei mai mulţi credincioşi sunt ortodocşi şi musulmani. Religia tradiţională a poporului mari – "marla" – are de asemenea mulţ adepţi.

[modifică] Turismul

Republica Mari El este o destinaţie favorită a turiştilor din Tatarstan. Rezervaţia naturală Marii Ciodra oferă condiţii deosebite pentru drumeţii sau practicarea diferitelor sporturi extreme.


[modifică] Resurse internet


Subdiviziunile administrative al Rusiei Steagul Rusiei
Subiectele federale ale Rusiei
Republici Adîgheia | Altai | Başchiria | Buriatia | Cabardino-Balcaria | Calmîchia | Carelia | Cecenia | Ciuvaşia | Daghestan | Iacuţia | Inguşetia | Hacasia | Komi | Karaciai-Cerkessia | Mari El | Mordovia | Osetia de Nord | Tatarstan | Tîva | Udmurtia
Ţinuturi (kraine) Altai | Habarovsk | Krasnodar | Krasnoiarsk | Perm | Primorie | Stavropol
Regiuni Amur | Arhanghelsk | Astrahan | Belgorod | Briansk | Celiabinsk | Cita | Iaroslavl | Irkuţk2 | Ivanovo | Kaliningrad | Kaluga | Kamceatka1 | Kemerovo | Kirov | Kostroma | Kurgan | Kursk | Leningrad | Lipeţk | Magadan | Moscova | Murmansk | Nijni Novgorod | Novgorod | Novosibirsk | Omsk | Orenburg | Oriol | Penza | Pskov | Rostov | Riazan | Sahalin | Samara | Saratov | Smolensk | Sverdlovsk | Tambov | Tomsk | Tula | Tver | Tiumen | Ulianovsk | Vladimir | Volgograd | Vologda | Voronej
Oraşe federale Moscova | Sankt Petersburg
Regiuni autonome Evreiască
Districte autonome Aga Buriatia | Ciukotka | Hantî-Mansi | Iamalia| Koriakia1 | Neneţia | Ust-Orda Buriatia2
  1. Pe 1 iulie 2007, Koriakia va fi inclusă în regiunea Kamceatka.
  2. Pe 1 ianuarie 2008, Ust-Orda Buriatia va fi încorporată în Regiunea Irkuţk.
Districte (okruguri) federale
Central | Orientul Îndepărtat | Nord-Vestic | Siberian | Sudic | Urali | Volga





Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu