Karaciai-Cerkessia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Republica Karaciai-Cerkessia (în limba rusă: Карача́ево-Черке́сская респу́блика) este un subiect federal al Rusiei, o republică.
|
|||||
 |
|||||
| Capitala | Cerkessk | ||||
| Suprafaţa - totală |
Locul 80 - 14.100 km² |
||||
| Populaţia - Totală |
Locul 75 - estimat. 439.470 (2002) |
||||
| Statut politic | Republică | ||||
| District federal | Sudic | ||||
| Regiune economică | Caucazul de Nord | ||||
| Cadastru # | 09 | ||||
| Limbi oficiale | rusă, karaciai, circassiană, abaza, nogai | ||||
| Preşedinte | Mustafa Batdîev | ||||
| Vicepreşedinte | Vera Moldovanova | ||||
| Imn naţional | — | ||||
Cuprins |
[modifică] Geografia
- Suprafaţa: 14.100 km²
- Frontiere:
- interne: Ţinutul Krasnodar (N/NE/E), Republica Kabardino-Balkararia (E/SE), Ţinutul Stavropol (V/NV).
- internationale: Georgia (S/SV).
- Cel mai înalt punct: Muntele Elbrus (5.642 m)
[modifică] Ora locală
Karaciai-Cerkessia se află pe fusul orar al Moscovei (MSK/MSD). Diferenţa faţă de UTC este de +0300 (MSK)/+0400 (MSD).
[modifică] Râurile
There are 172 rivers on the territory of the republic. Major rivers include:
- Axaut
- Bolşoi Zelenciuk
- Daut
- Kuban
- Kuna
- Kiafar
- Bolşaia Laba
- Mali Zelenciuk
- Maruha
- Podkumok
- Teberda
- Urup
[modifică] Lacurile
În republică sunt aproximativ 130 de lacuri.
[modifică] Munţii
Munţii acoperă aproximativ 80% din teritoriul republicii. Muntele Elbrus, cel mai înalt munte din Europa, se află la graniţa dintre Karaciai-Cerkessia şi Kabardino-Balkaria.
[modifică] Resursele naturale
În republică se găsesc zăcăminte de aur, cărbune, argilă şi altele.
[modifică] Clima
- Temperatura medie în ianuarie: -3,2°C
- Temperatura medie în iulie: +20,6°C
- Precipitaţii medii anuale: de la 550 mm în zonele de câmpie până la 2.500 mm în zonele muntoase.
[modifică] Împărţirea administrativă
[modifică] Populaţia
- Populaţia: 439.470 (2002)
- Urbană: 193.531 (44,0%)
- Rurală: 245.939 (56,0%)
- Bărbaţi: 205.481 (46,8%)
- Femei: 233.989 (53,2%)
- Femei/1000 de bărbaţi: 1.139
- Vârsta medie: 33,2 ani
- În mediul urban: 33,4 ani
- În mediul rural: 33,1 ani
- Bărbaţi: 31,0 ani
- Femei: 35,2 ani
- Numărul de gospodării: 127.488 (cu 437.338 locuitori)
- În mediul urban: 62.858 (cu 192.642 locuitori)
- În mediul rural: 65.130 (cu 244.696 locuitori)
- Statistica demografică (2005)
- Naşteri: 5.194 (rata neşterilor 12,0)
- Decese: 5.131 (rata deceselor 11,9)
- Grupuri etnice
În conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, populaţia republicii era formată din
| Etnia | Mii de locuitori ([1]) |
|---|---|
| Karaciai | 169,2 (38,5 %) |
| Ruşi | 147,9 (33,6 %) |
| Cerkesi | 49,6 (11,3 %) |
| Abazini | 32,3 (7,4 %) |
| Nogai | 14,9 (3,4 %) |
| Osetini | 3,3 (0,8%) |
| Ucrainieni | 3,3 (0,8%) |
| Armeni | 3,2 (0,7%) |
| Tătari | 2,0 (0,5%) |
| Ceceni | 1,8 |
| Greci | 1,3 |
| Azeri | 1,0 |
| alţii, sub 1000 de persoane |
| Recensământul din | 1926 | 1939 | 1959 | 1970 | 1979 | 1989 | 2002 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| karaciai | 52.875 (52,0%) | 70.932 (29,2%) | 67.830 (24,4%) | 97.104 (28,2%) | 109.196 (29,7%) | 129.449 (31,2%) | 169.198 (38,5%) |
| cekesi | 16.186 (15,9%) | 17.667 (7,3%) | 24.145 (8,7%) | 31.190 (9,0%) | 34.430 (9,4%) | 40.241 (9,7%) | 49.591 (11,3%) |
| abazini | 13.731 (13,5%) | 14.138 (5,8%) | 18.159 (6,5%) | 22.896 (6,6%) | 24.245 (6,6%) | 27.475 (6,6%) | 32.346 (7,4%) |
| ruşi | 2.593 (2,6%) | 118.785 (48,8%) | 141.843 (51,0%) | 162.442 (47,1%) | 165.451 (45,1%) | 175.931 (42,4%) | 147.878 (33,6%) |
| nogai | 6.263 (6,2%) | 6.869 (2,8%) | 8.903 (3,2%) | 11.062 (3,2%) | 11.872 (3,2%) | 12.993 (3,1%) | 14.873 (3,4%) |
| Alţii | 9.961 (9,8%) | 14.810 (6,1%) | 17.079 (6,1%) | 19.957 (5,8%) | 21.917 (6,0%) | 28.881 (7,0%) | 25.584 (5,8%) |
[modifică] Istoria
Regiunea Autonomă Karaciai-Cerkessia a fost creată pe 12 ianuarie 1922. Pe 26 aprilie 1926 teritoriul regiunii a fost împărţit în două: Regiunea Autonomă Karaciai şi Districtul Naţional Cerkes. Districtul Naţional Cerkes a fost ridicat la rangul de regiune autonomă pe 30 aprilie 1928. În 1943, Regiunea Autonomă Karaciai a fost desfiinţată, iar populaţia a fost deportată în Kazahstan şi Uzbekistan ca urmare a acuzaţiilor de colaboraţionism cu ocupantul nazist. Teritoriul regiunii a fost împărţit între Ţinutul Stavropol şi RSS Georgiană. Teritoriile locuite de cerkesi şi-a păstrat statutul de regiune autonomă până în 1957, când a fost reînfiintată Regiunea Autonomă Karaciai-Cerkessia în graniţele de dinainte, iar karaciaii au fost reabilitaţi. Pe 3 iulie 1991, Regiunea Autonomă a fost ridicată la rangul de Republică Sovietică Socialistă Autonomă în componenţa RSFS Ruse. După destrămarea Uniunii Sovietice, republica a căpătat titulatura din zilele noastre.
[modifică] Politica
Şeful statului este preşedintele. Din 2004, cea mai înaltă funcţie în stat este ocupată de Mustafa Azret-Alievici Batdîev.
Una dintre cele mai grave probleme ale republicii o reprezintă tensiunile interetnice nerezolvate. Când în mai 1999, primele alegeri libere pentru funcţia de preşedinte au fost câştigate de karaciaiul Valdimir Semionov în dauna contracandidatului cerkes Stanislav Derev, au izbucnit proteste, existând acuzaţii de fraude electorale. După ce un tribunal local a recunoscut ca valabile rezultatele alegerilor, susţinătorii lui Derev au protestat, cerând chiar secesiunea.
Un atentat terorist cu maşină capcană a ucis două persoane în 2001 şi a fost pus pe seama separatiştilor ceceni.
[modifică] Economia
Cele mai multe întreprinderi industriale se află în capitala republicii, Cerkessk. Cele mai multe unităţi industriale sunt din ramurile industriei chimice şi ale celei alimentare.
[modifică] Resurse internet
- ru Pagina oficială a Republicii Karaciai-Cerkessia
- en ru Imagini din republică
- en Imagini din republică
- en Imagini ale peşterilor din Karaciai-Cerkesia
- Cântece populare din republică
- TIKA
Limbi turcice apusene
Azeri • Başchiri • Ciuvaşi • Găgăuzi • Cabardini • Balcari • Cerchezi • Caracalpaci • Cazahi • Tătari • Turcmeni • Turci • Uzbeci • Uiguri
Limbi turcice estice
Altai • Hacaşi • Iacuţi • Chirghizi • Tuvini
Cecenia • 
Daghestan • 
Inguşetia • 
Karaciai-Cerkessia
Kabardino-Balkaria • 
Ţinutul Krasnodar • 
Adîgheia • 
Osetia de Nord-Alania • 
Ţinutul Stavropol
