Regiunea Astrahan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Regiunea Astrahan
Астраханская область


Steagul Regiunii Astrahan	Stema Regiunii Astrahan

Centrul administrativ

Astrahan

Suprafaţa

- totală
- % apă

Pe locul 56 în federaţie

- 44.100 km²
-

Populaţia

- Totală
- Densitatea

Pe lopcul 59 în federaţie

- 1.005.276 (2002)
- 22,8/km²

Statutul politic

Regiune

Districtul federal

Sudic

Regiunea economică

Volga

Cadastru #

Limba oficială

limba rusă

Guvernator

Alexandr Jilkin

Prim-ministru

Constantin Markelov

Legislativ

Duma de Stat a Regiunii Astrahan

Imn

---

Regiunea Astrahan (în limba rusă: Астраха́нская о́бласть – Astrahanskaia oblast) este un subiect federal al Rusiei (o regiune (oblast)).

[modifică] Geografia

[modifică] Ora locală

Regiunea Astrahan se află pe fusul orar al Moscovei (MSK/MSD). Difereanţa faţă de UTC +0300 (MSK)/+0400 (MSD).

[modifică] Împărţirea administrativă

Pentru detalii, vedeţi articolul Împărţirea administrativă a Regiunii Astrahanvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Populaţia

Populatia:
În conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, Regiunea Astrahan avea 1.005.276 locuitori, în creştere faţă din 1989, când au fost recenzaţi 998.114 locuitori.

Grupuri etnice:
În 2002, în conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, compoziţia etnică a regiunii era următoarea:

ruşi 69,69% • kazahi 14,21% • tătari 7,02% • ucrainieni 1,25% • ceceni 1,00% • azeri 0,82% • calmâci 0.71% • armeni 0,63% • şi mai mute grupuri etnice sub 0,5% fiecare.

0,29% dintre locuitorii regiunii nu şi-au declarat nicio naţionalitate.^[1]

[modifică] Istoria

Gubernia Astrahan a Imperiului Rus a fost creată în 1717. La vremea acea, regiunea se afla la extremitatea de sud-vest a imperiului şi mai era cunoscută ca Ţinutul (Kraină) Astrahan.

Delta Volgăi din Regiunea Astrahan

În 1917, gubernia era mărginită de guberniile Saratov, Samara şi Stavropol, de Ţinutul cazacilor de pe Don, Ţinutul cazacilor din Ural, Regiunea Terek şi de Marea Caspică. Gubernia se întindea în Stepa Calmîcă şi în cea Kîrkîză.

Din 1919, graniţele Regiunii Astrahan s-a schimbat de multe ori. Formele de azi se păstrează din 1957.

[modifică] Vedeţi şi:

Hanatul Astrahanului

[modifică] Bibliografie

"Aстраханская область. Справочник по административно-территориальному делению, 1918-1983 гг (Regiunea Astrahan. Ghidul subdiviziunilor administrativ-teritoriale, 1918-1983", Volgograd, 1984. (ru )
1. ↑ Compoziţia populaţiei pentru regiunile Federaţiei Ruse (XLS). Recensământul populaţie ruse, 2002 (2002).

[modifică] Resurse internet

ru Pagina oficială a Regiunii Astrahan
ru Geografia Regiunii Astrahan
ru Cartea memoriei victimelor represiunilor politice a Regiunii Astrahan, o listă de 10.955 persoane care au suferit în Regiunea Astrahan în 1918-1986.

Subdiviziunile administrative al Rusiei

Subiectele federale ale Rusiei

Republici	Adîgheia \| Altai \| Başchiria \| Buriatia \| Cabardino-Balcaria \| Calmîchia \| Carelia \| Cecenia \| Ciuvaşia \| Daghestan \| Iacuţia \| Inguşetia \| Hacasia \| Komi \| Karaciai-Cerkessia \| Mari El \| Mordovia \| Osetia de Nord \| Tatarstan \| Tîva \| Udmurtia
Ţinuturi (kraine)	Altai \| Habarovsk \| Krasnodar \| Krasnoiarsk \| Perm \| Primorie \| Stavropol
Regiuni	Amur \| Arhanghelsk \| Astrahan \| Belgorod \| Briansk \| Celiabinsk \| Cita \| Iaroslavl \| Irkuţk² \| Ivanovo \| Kaliningrad \| Kaluga \| Kamceatka¹ \| Kemerovo \| Kirov \| Kostroma \| Kurgan \| Kursk \| Leningrad \| Lipeţk \| Magadan \| Moscova \| Murmansk \| Nijni Novgorod \| Novgorod \| Novosibirsk \| Omsk \| Orenburg \| Oriol \| Penza \| Pskov \| Rostov \| Riazan \| Sahalin \| Samara \| Saratov \| Smolensk \| Sverdlovsk \| Tambov \| Tomsk \| Tula \| Tver \| Tiumen \| Ulianovsk \| Vladimir \| Volgograd \| Vologda \| Voronej
Oraşe federale	Moscova \| Sankt Petersburg
Regiuni autonome	Evreiască
Districte autonome	Aga Buriatia \| Ciukotka \| Hantî-Mansi \| Iamalia\| Koriakia¹ \| Neneţia \| Ust-Orda Buriatia²