Provence-Alpi-Coasta de Azur
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
![]() |
|
---|---|
Informaţii | |
Ţară: | Franţa |
Capitală: | Marsilia |
Suprafaţă: | 31.400 km² |
Populaţie: •În 2005: •Densitate: |
Locul 3 4.743.000 loc. 151 loc/km² |
Preşedintele consiliului regional |
Michel Vauzelle |
' | |
Web: | http://www.cr-paca.fr/ |
Departamente: | Alpes-de-Haute-Provence Alpes-Maritimes Bouches-du-Rhône Hautes-Alpes Var Vaucluse |
Hartă | |
![]() |
|
Nota: Suprafaţa totală exclude lacurile, iazurile şi gheţarii cu o suprafaţă mai mare de 1 km² cât şi estuarele râurilor. |
Provence-Alpi-Coasta de Azur (franceză Provence-Alpes-Côte d'Azur, acronim PACA) este una dintre cele 26 regiuni ale Franţei. Capitala regiunii este oraşul Marsilia iar regiunea cuprinde 6 departamente.
[modifică] Istoric
Regiunea este formată din teritorii din câteva foste provincii franceze: Provence, Teritoriul Papal Avignon, Nisa şi sudul provinciei Dauphiné. Regiunea Provence a fost locuită încă din timpuri preistorice. A fost locuită de către Liguri şi apoi de către celţi, iar din 600 î.Hr. au fost înfiinţate colonii greceşti şi feniciene. În secolul II î.Hr. romanii au început să ocupe progresiv regiunea, aceasta devenind treptat o provincie, numele francez provenind din latinescul provincia. După căderea Imperiului Roman, regiunea a decăzut foarte tare, suferind multiple invazii, din partea vizigoţilor în secolul V, al francilor în secolul VI, al arabilor în secolul VIII precum şi numeroase raiduri ale piraţilor berberi.
Între 1032 şi 1246 regiunea a fot partea a Sfântului Imperiu Roman, şi a devenit un fief al Regatului Franţei din 1246, sub stăpânirea membrilor dinastiei Angevin până în 1481, când a fost moştenită de regele Ludovic al XI. A fost incorporată definitiv în regatul Franţei abia în 1486 iar diferite enclave au fost adăugate succesiv: Orange în 1672, Teritoriul Papal Avignon (un domeniu papal în 1791 şi Nisa în 1860.
[modifică] Geografia
Regiunea conţine zone muntoase în partea de est, reprezentând extremitatea sud-vestică a lanţului Alpin. Coasta mării mediterane în această parte este formată din relief abrupt ce izolează zone litorale. În partea vestică, relieful este sub forma unor câmpii în valea inferioară a Ronului care se varsă în Marea Mediteranî printr-o deltă. Climatul este de tip mediteraneean, influenţat de vântul dinspre nord ce coboară pe culoarul Ronului - Mistral. Regiunea este dens populată de-a lungul coastei în jurul oraşelor Marsilia, Toulon şi Nisa, şi de-a lungul Ronului cea mai mare aglomerare fiind Avignon.
Franţa Metropolitană: Alsacia · Aquitania · Auvergne · Bretania · Burgogne · Centru · Champagne-Ardenne · Corsica · Franche-Comté · Île-de-France · Languedoc-Roussillon · Limousin · Lorena · Midi-Pirinei · Nord-Pas de Calais · Normandia de Jos · Normandia de Sus · Pays de la Loire · Picardia · Poitou-Charentes · Provence-Alpi-Coasta de Azur · Ron-Alpi
Regiuni de peste mări: Guadelupa · Guiana Franceză · Martinica · Réunion