Om

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Om Stare de conservare: În siguranţă
Imagine a unui bărbat şi a unei femei (Sondele spaţiale Pioneer 10 şi 11)
Clasificare ştiinţifică
Regn: Animalia Încrengătură: Chordata Subîncrengătură: Vertebrata Clasă: Mammalia Ordin: Primata Familie: Hominidae Gen: Homo Specie: sapiens Subspecie: sapiens
Nume trinar
Homo sapiens sapiens Linnaeus, 1758

Oamenii (Homo sapiens) sunt fiinţe vii. Biologii consideră că toţi oamenii sunt membrii aceleiaşi specii (Homo sapiens sapiens). Generic, oamenii sunt denumiţi rasa umană sau umanitatea şi membrii săi sunt cunoscuţi ca oameni sau fiinţe umane.

,,Omul Vitruvian,de Leonardo da Vinci

[modifică] Istoria speciei

Umanitatea modernă (nu cea contemporană) este, măcar în parte, contemporană cu H. sapiens fossilis. Ipoteza unei succesiuni cronologice între cele două specii s-a născut din situaţia specială europeană. Într-adevăr, H. sapiens sapiens pătrunde în Europa cândva în jurul datei de 40.000 î.Hr. Dar originile sale se plasează în grupul din Orientul Apropiat (Qafzeh, Tabun, Skhul etc.), aflat mai aproape de H. s. sapiens decât de neanderthalienii europeni. Evoluţia în timp a oamenilor moderni este cea care duce la apariţia raselor moderne - un fenomen relativ recent, poate chiar de la sfârşitul paleoliticului şi reprezentând ultima formă de adaptare biologică a fiinţei umane la mediu. Adevărat, rasele actuale sunt deosebite anatomic, uneori foarte evident. Ceea ce trebuie subliniat cu tărie este faptul că doar amănuntele biologice cu rol adaptativ sunt cele care dau un aspect diferit raselor (de ex., tendinţa corpurilor umane de compactare în zonele reci pentru a limita piederea de căldură, respectiv alungirea membrelor pentru un efect invers, accentuarea ţesuturilor adipoase pentru menţinerea umidităţii, apariţia pliului ocular pentru protejarea globului ocular etc.). Potenţialul intelectual este identic, iar apartenenţa raselor la o singură specie este demonstrată de posibilitatea metisajului. La nivel anatomic înregistrăm evoluţii în parte paralele ale diferitelor tipuri; în general, au talie mare (Cro-Magnon = 1,80 m, Grimaldi = 1,80 - 1,95 m) sau mică (Combe-Capelle = 1,63 m, Chancelade = 1,60 m), dar în ambele cazuri capacitatea craniană este mare (Cro-Magnon = 1600 cm3, Chancelade = 1710 cm3).

Creier de Homo sapiens

Succesiunea tipurilor pare să fie Combe-Capelle (perigordian inferior) -> Cro-Magnon (aurignacian) -> Chancelade (magdalenian). Alte exemple relevante sunt Paviland, Solutré, Laugerie-Basse, Grimaldi, Predmosti, Obercassel. Dar practic fiecare regiune a lumii a dat la iveală resturi ale lui H. s. sapiens.

Principalele achiziţii culturale (şi aici ne referim la paleolitic) pot fi ordonate pe mai multe paliere. La nivel tehnologic, asistăm la diversificarea tradiţiilor tehnologice şi a tipologiilor; de la nivelul paleoliticului superior, evoluţia uneltelor începe să fie în bună măsură regionalizată. Alături de utilajul litic, capătă o pondere deosebită utilajul din os şi corn sau fildeş; din aceste materiale (foarte probabil utilizate şi înainte, dar în proporţie mai mică) se produc unelte mai eficiente (de tipul harpoanelor, al vârfurilor de suliţă). Dar poate ceea ce este mai important este faptul că apare prima unealtă care multiplică forţa umană - propulsorul. Acesta practic măreşte distanţa loviturii eficace de suliţă, ceea ce se traduce într-o vânătoare mai eficientă. La nivel cultural, principala achiziţie este arta . Complexitatea acesteia reprezintă separarea clară a omului modern de toţi predecesorii săi.

Schelet de Homo sapiens

[modifică] Originea speciei umane

Conform studiilor evoluţioniste, cele mai apropiate rude actuale ale omului (specii care se întâlnesc astăzi pe pământ, adica nu specii fosile), sunt două specii de cimpanzeu Pan troglodytes ("cimpanzeul obişnuit") şi Pan paniscus ("cimpanzeul pitic" sau "Bonobo"). Alte rude apropiate actuale sunt urangutanii si gorilele. Biologii au comparat o secvenţă de perechi de bază ADN de la oameni şi cimpanzei şi au estimat o diferenţă totală genetică de 5% [1]. Se presupune că rasa umană s-a despărţit de cimpanzei acum 5 milioane de ani. Totuşi, rapoarte recente, folosind date obtinute de la un craniu uman în vârstă de 7 milioane de ani indică despărţirea de alte hominide mult mai devreme. Unii oameni de ştiinţă încearcă să includă cimpanzeii în genul Homo, dar aceasta este deocamdată o părere minoritară în cadrul comunitaţii ştiinţifice.

Diferite grupuri religioase au ridicat o serie de obiecţii la teoria evoluţiei umanităţii dintr-un strămoş comun cu cel al hominidelor. Vezi Teoria creaţionistă şi Teoria evoluţionistă a umanităţii pentru câteva puncte de vedere contadictorii.

[modifică] Evoluţia speciei umane

[modifică] Arborele filogenetic al hominidelor

Adaptare pentru tabel cu mici adăugiri a schemei lui Ian Tattersall (2001), modificat de Sylvie Daoudal (2002)

Notă

Înre acolade = {..}text adăugat faţă de original

[modifică] Evoluţia speciei umane prezentată de Crăciun T. în Dicţonar de Biologie, 1989

[modifică] Genealogia omului după D. C. Johanson şi T. D. White 1979, din Crăciun 1989

Notă

[modifică] Evoluţia speciei umane după....

[modifică] Habitate

Cei 6,3 miliarde de oameni (2003) locuiesc pe Pământ, cu două sau trei excepţii constând în echipajul de pe Staţia Spaţială Internaţională sau alte misiuni spaţiale. Între 1969 şi 1974, până la două persoane au petrecut perioade variabile de timp pe Lună. În anii recenţi numărul persoanelor care au calătorit în spaţiu este în creştere. Înainte de 1961, toţi oamenii erau reţinuţi pe Pământ; Yuri Gagarin a fost primul om care a călătorit în spaţiu. Până în prezent nimeni nu s-a aventurat mai departe de orbita pământeană.

Dintre persoanele "legate" de Pământ, majoritatea (61%) locuieste în regiunile asiatice. Restul oamenilor locuiesc în Americi (14%), Africa (13%) şi Europa (12%) precum şi în numeroase insule din Oceania.

În jur de 2,5 miliarde de oameni - locuiesc în mediul urban. Se crede că urbanizarea va creşte dramatic în secolul XXI. Problemele oamenilor în oraşe sunt diversele tipuri de poluare, criminalitatea şi sărăcia, în special în suburbii.

Fiind una dintre cele mai răspândite specii de mamifere, specia umană este şi cea mai diversă în privinţa habitatului. Oamenii trăiesc pe toate continentele în funcţie de climat.

Din punct de vedere istoric, aşezările umane au fost organizate şi extinse în apropierea resurselor naturale, cum sunt apa, terenul fertil pentru seceriş şi resursele de vânat. În multe locuri, datorită unui comerţ dezvoltat, aceşti factori nu mai au o relevanţă în privinţa creşterii sau declinului aşezării.

[modifică] Păreri ale oamenilor de ştiinţă

[modifică] Părerea lui Linné

În „Sistematis naturae” din 1735 Linné stabileşte:

• denumirea speciei Homo sapiens;
• aşează omul în ordinul Primate alături de antropomorfe, fără a gândi la originea lor comună (Linné era fixist);
• în ordinul primate Linné întroduce două specii. Una dintre specii este omul denumit conform nomenclaturii binare Homo sapiens, iar a doua este reprezentate de antropomorfe, nunmite Homo silvestris;
• pentru oamenii patru rase. Fiecare rasă are trăsături diferite şi temperamente diferite. Aceste patru rase stabilite de Linné sunt: Homo europeus, Homo americanus, Homo asiaticus şi Homo afrcanus.

[modifică] Harta distribuirii populaţiilor băştinaşe după culoarea pielii de Renato Biasutti efectuată înainte de 1940

Harta distribuirii populaţiei băştinaşe după culoare, Renato Biasutti, 1940.

[modifică] .

Menneskets udbredelse som funktion af tiden i årtusinder. Udbredelsesinformationen er baseret på mitokondrie DNA haplogrupper (kan kun videreføres via kvinder).

[modifică] Vezi şi

• Antropogeneză
• Lista fosilelor

[modifică] Biologie umană

• evoluţia speciei umane
• biologie umană
• condiţie umană

[modifică] Tipuri umane

• bărbat
• femeie
• copil
• bebeluş

[modifică] Genetică

• variabilitate umană
• înfăţişarea fizică umană

[modifică] Activităţile omului

• Visare
• Citire
• Scriere
• Ascultare
• Cunoaştere

[modifică] Bibliografie

• Crăciun, T., Crăciun, Luana-Teodora, Dicţionar de Biologie Ed. Albatros, Bucureşti, 1989.
• ........

[modifică] Legături externe

• fr Preistoria mea