Pravda
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pravda (în limba rusă: Пра́вда, "Adevărul") este un ziar sovietic celebru, o publicaţie oficială a Partidului Comunist între anii 1918 şi 1991. Ziarul mai apare încă în Rusia. În ţările occidentale este cunoscut mai ales pentru declaraţiile oficiale pe care le publica în timpul războiului rece. Mai există şi alte ziare, mai puţin faimoase, care sunt sau au fost numite tot Pravda.
Cuprins |
[modifică] Origini
Pravda a fost fondat ca ziar al muncitorilor în 1912. Bolşevicii au început publicarea legală a ziarului în Sankt Peterburg pe 22 aprilie 1913. Era o vreme a frământărilor, de 1 mai 1913 a avut loc o greva a aproape 400.000 de oameni, în ziar fiind publicate scrisori ale muncitorilor, arătând care era starea lor de spirit şi agitând mulţimea. Pravda a fost considerat de comunişti drept succesorul ziarului socialist Iskra (Scânteia)..
Vladimir Ilici Lenin, care controla ziarului, l-a plasat pe Stalin în redacţia acestuia. Stalin a făcut pentru prima oară parte din colectivul redacţional până când a fost exilat în 1913. În această perioadă, linia mai moderată a redacţiei a fost în contradicţie cu cu atitudinea mai combativă a lui Lenin, redactorii au cenzurat sau au refuzat să publice unele articole ale conducătorului bolşevic. Guvernul Rusiei a încercat de mai multe ori să oprească publicarea ziarului, dar bolşevicii aveau peste 40.000 de cititori fideli şi şi-au creat o reţea independentă de distribuitori. Pravda era dependentă numai de susţinerea financiară a cititorilor-muncitori.
Lenin trăia în Cracovia şi scria din ce în ce mai multe articole pentru ziar, afişând poziţii antiţariste din ce în ce mai evidente. Când ziarul a fost interzis oficial, bolşevicii au continuat să-l publice şi să-l distribuie în ilegalitate.
Pravda a jucat un rol important în revoluţia ce avea să vină. Revoluţia din Februarie 1917 a permis ca ziarul să reapară legal, şi la scurtă vreme, după reîntoarcerea lui Stalin din exilul siberian în martie 1917, acesta a reintrat în colectivul de redacţie. Aici, Stalin a colaborat cu Lev Kamenev. În perioada colaborării celor doi, Pravda a avut pentru început o poziţie mai conciliantă faţă de Guvernul provizoriu, poziţie care nu a fost foarte populară printre cititorii fideli. În aprilie, Lenin a scris Tezele, în care îşi expunea opiniile asupra liniilor de urmat în politica rusă, condamnând cu furie Guvernul provizoriu şi atitudinea moderată a Pravdei. Peste câteva zile, Pravda şi-a schimbat tonul, condamnând energic pe Alexandr Kerenski şi pe simpatizanţilor Guvernului provizoriu, consideraţi "conntra-revoluţionari". Începând din acest moment, Pravda a urmat numai linia editorială dictată de Lenin. După victoria Revoluţiei din Octombrie, Pravda se vindea într-un tiraj de circa 100.000 de exemplare zilnic.
[modifică] Perioada sovietică
Birourile ziarului au fost transferate la Moscova pe 3 martie 1918. Pravda devenise o publicare oficială, un "organ" al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, un canal prin care erau anunţate politica oficială şi schimbările politice. A rămas aşa până în 1991.
Au mai existat şi alte ziare ale diferitelor organe ale statului. Izvestia — care se ocupa de politica externă — era ziarul Sovietului Suprem, Trud era ziarul mişcării sindicale,. Komsomolskaia Pravda era ziarul Komsomollului, iar Pionerskaia Pravda era ziarul pionierilor.
În perioada de după moartea lui Lenin din 1924, Pravda a asigurat sprijinul pentru politica lui Buharin în lupta pentru putere, publicându-i acestuia cea mai mare parte a lucrărilor care aveau să-i aducă faima de teoretician comunist.
Într-un mod similar, după moartea lui Stalin din 1953, în vidul de putere care a urmat, Nikita Hruşciov a folosit puterea care o avea asupra redacţiei ziarului Pravda în lupta pentru putere îmotriva lui Gheorghi Malenkov, editorul ziarului Izvestia.
[modifică] Perioada post-sovietică
Pe 22 august 1991, decretul Preşedintelui Rusiei, Boris Elţân, a dizolvat Partidul Comunist şi a confiscat toate proprietăţile acestuia, inclusiv ziarul Pravda. Echipa de jurnalişti nu au luptat pentru ziarul lor sau pentru tradiţiile lui. În loc de aceasta, câteva săptămâni mai târziu, au început publicarea unui nou ziar cu acelaşi nume.
Câteva luni mai târziu, editoru-şef de atunci, Ghennadi Selezniov, (acum membru al parlamentului – Duma), a vândut Pravda unei familii de investitori din Grecia, Yannikoses. Următorul editor-şef, Alexandr Ilin, a predat emblema ziarului Pravda — medaliile Ordinul Lenin — şi noul certificat de înregistrare către noii proprietari greci
De-a lungul timpului, a apărut o sciziune importantă în colectivul redacţional. Peste 90% dintre jurnaliştii care au lucrat până în 1991 şi-au dat demisia. Ei au publicat propria versiune a ziarului, care a fost închis până la urmă la presiunile guvernului. Aceiaşi ziarişti, conduşi de Vadim Gorşenin and Viktor Linnik, au lansat în ianuarie 1999 Pravda Online, primul ziar electronic în limba rusă. În momentul de faţă, sunt disponibile şi versiuni în limba engleză şi limba portugheză.
Noul ziar Pravda şi Pravda Online nu sunt legate în vreun fel, deşi ziariştii celor două publicaţii păstrează relaţii colegiale. Ziarul Pravda are tendinţa de a analiza evenimentele din punctul de vedere al stângii, pe când publicaţia on-line are tendinţe naţionaliste.
[modifică] Alte publicaţii cu numele Pravda
[modifică] Pravda ruseşti
Au mai exista ziare cu numele Pravda şi înainte de Revoluţia Rusă, dar au apărut pentru puţină vreme. Lev Troţki a publicat ziarul care a fost considerat antemergătorul Pravdei în Geneva şi în Viena, între 3 octombrie 1908 şi 23 aprilie 1912. Cât timp a apărut, Pravda lui Troţki a fost cea mai citită publicaţie revoluţionară. Mai târziu, Lenin a adoptat numele ziarului şi stilul popular al Pravdei lui Troţki pentru ziarul bolşevic..
Regimul ţarist a dus o politică de închidere a acestor timpurii Pravde, dar, de fiecare dată, ziarul reapărea cu un nume uşor schimbat, (Adevărata Pravda, Pravda Muncitorilor, etc.), scăpând astfel de interdicţii.
Alte ziare cu numele de Pravda au mai fost Komsomolskaia Pravda şi Pionerskaia Pravda, menţionate mai înainte.
[modifică] Pravda slovacă
Pravda (Adevărul în limba slovacă) a fost numele unui ziar din Slovacia, care a fost în trecut echivalentul ziarului sovietic. Fondat în 1945, (alte Pravda slovace care au mai existat în perioada 1925-1932, 1944 au fost înterzise), a fost publicaţia Partidului Comunist din Slovacia şi a fost de asemenea un ziar proprietate de stat. Echivalentul ceh, (câtă vreme a existat Cehoslovacia), a fost ziarul Rudé Právo.
După Revoluţia de catifea, Pravda a devenit temporar ziarul Partidului social democrat, succesorul Partidului Comunist Slovac. În zilele noastre, Pravda este un ziar echidistant, modern, unul dintre cele mai importante publicaţii slovace..
[modifică] Pravda ucraineană
Ukrayinska Pravda (în limba ucraineană: Українська правда, Adevărul Ucrainean) este o organizaţie liberală de ştiri ucraineană.
[modifică] Vezi de asemenea
- Ziare centrale din Uniunea Sovietică
- Complotul Doctorilor
- Samantha Smith
[modifică] Legături externe
- Pravda Online in limba engleză
- Pravda Online în limba rusă
- Denník Pravda în limba slovacă
- CNN Cold War Knowledge Bank - comparison of articles on Cold War topics in TIME Magazine and Pravda between 1945 and 1991
