Roşia Montană, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Roşia Montană


[[Imagine:\|80px\|Stemă]]

Judeţ

Alba

Atestare

Primar

Nariţa Virgil Nicolae, PSD, din [[|]]

Suprafaţă

41,61 km²

Populaţie (2002)

4.145

Densitate

loc./km²

Amplasare

46°18′N 23°8′E

Sate

Bălmoşeşti, Blideşti, Bunta, Cărpiniş, Coasta Henţii, Corna, Curături, Dăroaia, Gârda-Bărbuleşti, Gura Roşiei, Iacobeşti, Ignăţeşti, Roşia Montană, Şoal, Ţarina, Vârtop

Cod poştal

517615

Sit web

ro [ ]

{{{note}}}

Roşia Montană (germană Goldbach, maghiară Verespatak, latină Alburnus Maior) este o localitate minieră din Munţii Apuseni, judeţul Alba, Transilvania, România. Este situată în Valea Roşiei, străbătută de râul Roşia.

Râul Roşia este bogat în minerale, în special fier care îi dă o culoare roşiatică, de unde şi denumirea comunei în română şi maghiară. Culoarea roşiatică a apei se datorează mineritului excesiv ce durează de peste 2000 de ani ce a dus la distrugerea pânzei freatice; conţinutul apei depăşeşte de 110 ori limita legală la zinc, de 64 de ori la fier şi de 4 ori la arsenic, ceea ce o face nepotabilă, locuitorii fiind nevoiţi să îşi procure apă de la zeci de kilometri distanţă.

[modifică] Istorie

Ruinele cetății romane Alburnus Maior

Localitatea are o existenţă milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu şi este una din cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa.

A fost înfiinţată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraş minier cu colonişti din Iliria.

Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior, primul document în care s-a specificat acest nume este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131.

Roşia Montană a cunoscut şi trăit toate evenimentele istoriei românilor: În anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de către revoluţionarii lui Cloşca, născut în satul Cărpiniş ce aparţine de Roşia, iar în timpul revoluţiei din 1848 Avram Iancu a avut aici pe Simion Balint, unul din cei mai devotaţi revoluţionari. Aici s-a născut Iulia Faliciu, soţia lui B.P. Hasdeu. În ruinele fostului oraş, arheologii au descoperit locuinţe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripţii în limba greacă şi latină și 25 de table de ceară.^[1] Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului din Roşia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roşiei erau şteampuri care funcţionau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roşiei era debitul apei insuficient pentru şteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial.

[modifică] Populaţia

Anul	Populaţie totală	Români	Maghiari	Rromi
1910	2.907	1.412	1.481	?
1992	4.146	3.808	104	228
2002	3.872	3.518	55	289

[modifică] Turism

Roşia Montană este situată în centrul Munţilor Apuseni, la poalele Munţilor Metaliferi la 80 km de oraşul Alba Iulia, 15 km de Câmpeni şi 11 km de Abrud. Aflându-se aproape de nodul rutier dintre DN 74 şi DN 75 accesul se face cu uşurinţă din toate părţile:

Din Alba Iulia pe DN 74 pe ruta Alba Iulia - Zlatna - Abrud - Roşia Montană.

Din Cluj-Napoca pe DN 75 pe ruta Cluj-Napoca - Turda - Baia de Arieş - Câmpeni - Roşia Montană.

Din Oradea pe DN 76 şi DN 75 pe ruta Oradea - Beiuş - Ştei - Nucet - Câmpeni - Roşia Montană.

[modifică] Prezentare

Roşia Montană: Vedere de ansamblu

Roşia Montană este o localitate răspândită pe versanţii văii Roşiei, nume căpătat datorită culorii roşiatice a apei din cauza conţinutului ridicat în oxizi de fier. Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roşiei se îmbină culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării îndelungate.

Munţii sunt acoperiţi de păduri, păşuni sau fâneţe dând aspectul specific Munţilor Apuseni. O caracteristică unică a peisajului este prezenţa nenumăratelor lacuri artificiale numite "tăuri". Aceste lacuri au fost creeate iniţial pentru a folosi activităţii miniere iar astăzi folosesc în scopuri de agrement.

În apropierea Roşiei Montane se află doua formaţiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului şi Piatra Despicată. Piatra Corbului este situată pe Dealul Cârnic la o altitudine de aproximativ 950 m iar Piatra Despicată se află între Dealul Cârnic si Dealul Cetăţii.

[modifică] Obiective

Intrarea în galeriile romane

Dealul Cetăţii este probabil cea mai importantă mărturie istorică, aici putând încă fi observate galeriile şi puţurile din fostele mine romane. Se află la aproxiamtiv o jumătate de oră de mers din centrul comunei. Aici s-au găsit 25 de table cerate care atestă existenţa milenară a oamenilor în aceste locuri. Cea mai importantă este placa nr. XVIII, singura pe care este trecută data 6 ianuarie 131 d.Hr şi denumirea de Alburnus Maior. A fost descoperită în anul 1854 şi în prezent se află expusă în Muzeul Mineritului din incinta fostei exploatări miniere. Este şi locul amplasării cetăţii Alburnus Maior.

Cetatea Alburnus Maior se află pe Dealul Cetăţii în apropierea fostelor exploatări romane şi a reprezentat punctul de apărare al localităţii şi ale exploatărilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuinţe, morminte, , unelte pentru minerit, multe inscripţii în limba greacă şi latină și 25 de table de ceară.^[2] Majoritatea din descoperirilor arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului.

Muzeul Mineritului se află în apropierea fostei exploatări miniere. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice şi unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraş, şi construcţiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite „şteampuri”. Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare numite „tăuri”.

[modifică] Monumente naturale

Piatra Corbului

Pe raza comunei Roşia Montană se află doua situri geologice protejate, declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului şi Piatra Despicată.

Piatra Corbului se află în sudul comunei la aproximativ o oră de mers, pe versantul sudic al Dealului Cârnic. Rezervaţia geologică ocupă o suprafaţă de 5 ha, la altitudini cuprinse între 950 și 1100 m şi deţine acest statut din anul 1969.Formaţiunile ocrotite sunt iviri masive de andezite, ce au luat forma unei cetăţi în ruine sau a capului unui corb, de unde şi denumirea. Stâncile sunt supuse unui proces intens de modelare şi dezagregare. Crestele stâncilor sunt presărate cu ace şi turnuri ascuţite şi surplombe imense ce indică locurile de unde pe parcursul timpului s-au desprins blocuri imense de rocă. Numeroasele excavaţii din stâncă indică locurile vechilor galerii romane, astăzi distruse.

În apropierea Pietrei Corbului, între Dealul Cârnic şi Dealul Cetăţii se află altă formaţiune geologică protejată, numită Piatra Despicată. Este formată dintr-o stâncă imensă, separată de sol şi formată dintr-un tip de rocă nemaiîntâlnit prin acele locuri. Provenienţa stâncii este necunoscută. Legenda spune că ar fi fost scăpată acolo de un uriaş ce o transporta pe braţe peste Munţii Apuseni cu mii de ani în urmă.

Accesul se poate face din centrul comunei, pe un fost drum industrial.

[modifică] Lacuri

Pentru separarea aurului de restul minereului s-au construit mori de apă numite „şteampuri”. Debitul pâraielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, încât pentru punerea în funcţiune a şteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite „lacuri pentru şteampuri” sau „tăuri”. Majoritatea lor mai există şi astăzi şi nemaifiind utile scopului lor iniţial au fost amenajate pentru piscicultură, agrement şi pescuit sportiv.

Tăul Cornei

Tăul Mare este situat aproape de izvoarele văii Roşia, la o altitudine de 930 m. A fost construit în anul 1908 şi a primit numele de Tăul Mare datorită întinderii lui pe o suprafaţă mai mare decât celelalte lacuri.

Tăul Cornei este situat la obârşia văii Corna, afluent direct al râului Abrud, la mică distanţă de satul Corna, la altitudinea de 930 m. Tăul Cornei este unul din cele mai frumoase şi mai vizitate tăuri din zonă.

Tăul Brazi este situat pe un afluent al văii Roşia, la mică distanţă de Tăul Cornei la aceeaşi altitudine de 930 m. Se spune că lacul ar fi fost construit din ordinul Mariei Tereza. Lacul este înconjurat de o poiană cu vedere spre dealurile din împrejurimi şi de o pădurice de brazi, de unde şi denumirea.

Tăul Ţarinii este cel mai înalt lac din bazinul Roşiei situat la o altitudine de aproape 1000 m în apropiere de Tăul Mare. Lacul este înconjurat de o ţarini, de unde şi denumirea, şi de câteva case împrăştiate prin apropiere. Datorită poziţiei într-un loc deschis, de pe malurile lacului se deschide o panoramă spre Vârful Vulcan (1263 m) declarat monument al naturii datorită formaţiunilor sale carstice.

Alte lacuri din bazinul Roşiei sunt: Tăul Anghel, situat în imediata apropiere de Tăul Brazi la nici 100 m distanţă; Tăul Muntari, cel mai vechi şi mai mic din zonă; Tăul Gaurari, aflat pe Valea Seliştei un, afluent direct al Abrudului şi Tăul Cartuş aflat puţin mai jos de Tăul Brazi într-o albie îngustă.

[modifică] Legende

Roşia Montană este un loc al poveştilor. Printre localnici circulă fel de fel de poveşti despre morojnete şi vâlve. Morojnetele se cred a fi nişte fiinţe ce după miezul nopţii se dau de trei ori peste cap şi se transformă într-un animal asemănător cu veveriţa şi care fură laptele de la vaci. Vâlvele se cred a fii nişte stafii care pot lua diferite forme şi trăiesc în fostele mine şi se arată din când în când localnicilor.

Legenda Întemeierii Roşiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanţa care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare şi şi-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanţa.

[modifică] Proiectul minier

Prezentarea proiectului minier

Locul a devenit celebru după ce o firmă Canadiană, Gabriel Resources, a dorit să extragă aur din mină folosind tehnica separării aurului prin cianură, proces ce presupune distrugerea a unei suprafeţe totale de 16 km² care include cinci munţi, patru biserici şi cimitire, ruinele cetăţii romane Alburnus Maior, precum şi poluarea zonei la un nivel ce ar dura sute de ani (în comparaţie cu durata maximă de producţie a minei ce se estimează la 15 ani). În total, compania va folosi o suprafaţă de of 42.82 km² şi estimează că va extrage 300 de tone de aur şi 1600 de tone de argint. Compania nu a primit încă autorizaţiile necesare începerii proiectului.

[modifică] Impactul asupra mediului

Proiectul constă în construirea celei mai mari mine aurifere deschise din Europa iar pentru ca proiectul să fie rentabil din punct de vedere economic, Valea Roşia va trebui împărţită în patru mine deschise, în timp ce altă vale, Corna, va trebui sa fie transformată într-un iaz de depozitare a ceanurii cu o suprafaţă de 6 km², cu un dig înalt de 180 m. În total, proiectul se estimează că va genera 196 de milioane de tone de cianură.

A existat deja un dezastru ecologic creat de o companie minieră ce folosește cianură în România, în Baia Mare, unde o scăpare de ceanură din anul 2000 a poluat apele râului Tisa şi a Dunării care au dus la moartea a 1200 tone de peşte şi contaminarea resurselor de apă a 2 milioane de oameni. Din anul 1990 au existat peste 30 de astfel de incidente în toată lumea, fiecare având urmări grave asupra mediului.

Un raport lansat de Academia Română declară că metoda folosită pentru separarea aurului de cianură este împotriva reglementărilor de mediu ale UE deoarece orice folosire a cianurii la scară largă în minerit este interzisă.

România a aderat la Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie 2007.

[modifică] Impactul asupra economiei locale

Gabriel Resources a cumpărat deja aproximativ jumătate din comună de la proprietarii locali. Înaintea începerii construcţiei, compania va trebui să cumpere toate proprietăţile. Legea României interzice exproprierea.

Proiectul va avea un personal de aproximativ 250 de oameni (inclusiv personal străin) pe o perioadă de aproximativ 15 ani, după estimările International Finance Corporation. După estimările Gabriel Ressources, proiectul va crea peste 1.200 de locuri de muncă pe timpul fazei de construcţie a minei şi 600 de locuri de muncă permanente după ce proiectul ca deveni operaţional. Studiul companiei mai estimează că 2 miliarde USD vor intra în trezoreria statului român (reprezentând aproximativ 4% din profitul companiei). Deoarece Roşia Montană este considerată zonă defavorizată, compania va fi taxată sub ratele normale româneşti de impozitare.

În contradicţie, Academia Română susţine că mine va distruge zona considerabil, ceea ce va determina alte companii să nu investească în zonă şi va anula valoarea turistică a zonei.

[modifică] Impactul asupra sitului arheologic

Ruinele cetăţii romane, Alburnus Maior, vor fi şi ele distruse pentru completarea proiectului. Ruinele Alburnus Maior sunt ale unui oraş roman minier şi include de la galerii şi unelte miniere la ruine ale unor locuinţe, temple, morminte etc. fiind descris de UNESCO ca „un patrimoniu naţional unic în lume”.

Compania a investit timp de trei ani într-o exploatare arheologică, dar este cert că nu este timp pentru exploatarea completă până la demolare.

[modifică] Reacţia publică

Simbolul organizaţiei Alburnus Maoir, organizatorii campaniei „Salvaţi Roşia Montană”

Academia Română, Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică şi Biserica Unitară şi-au exprimat opoziţia faţă de proiectul minier. La fel de opun şi multe companii non-guvernamentale din întreaga lume ca Greenpeace şi organizaţii politice ca Federaţia Europeană a Partidelor Verzi. International Finance Corporation, parte a Băncii Mondiale, si-a exprimat rezerva în ceea ce priveşte proiectul.

În anul 2005 guvernul canadian a anunţat că susţine proiectul Gabriel Ressources în timp ce ministrul mediului din Ungaria, Miklós Persányi, a anunţat că guvernul ungar se opune proiectului. În Ungaria populaţia se opune proiectului deoarece deversarea de ceanură în râul Tisa în timpul accidentului din anul 2000 a creat cele mai mari daune în zonele din apropierea Tisei din Ungaria. Populaţia este îngrijorată şi de distrugerea monumentelor şi bisericilor, parte a istoriei şi culturii Ungariei.

În anul 2005, Gabriel Ressources a început o nouă campanie media pentru proiect. Publicaţii ca Academia Caţavencu şi ediţia în limba română a National Geographic a refuzat să mai publice reclame ale Gabriel Ressources în urma protestelor organizaţiilor ecologice. Aceste organizaţii s-au plâns şi Consiliului Naţional al Audiovizualului spunând că aceste reclame sunt menite să inducă publicul în eroare, dar Consiliul a respins aceste plângeri.

[modifică] FânFest

FânFest 2006

În verile anilor 2004, 2005 şi 2006, mai multe companii non-guvernamentale au organizat la Roşia Montană un festival de muzică numit "FânFest" la care au participat multe formaţii şi interpreţi din România, printre care Ada Milea, Luna Amară, Shukar Collective, Timpuri Noi, Viţa de Vie, Zdob şi Zdub. La fiecare ediţie au participat peste 10.000 de spectatori, făcând astfel din FânFest cel mai mare festival în aer liber din România.

În anul 2006 a fost organizată ediția a treia a festivalului, între 25 şi 27 august. FânFest la Roşia Montană s-a bucurat de prezenţa a peste 14.000 de participanţi din toată ţara şi din străinătate, pentru a celebra viaţa şi mediul înconjurător prin muzică şi cultură.

Pe parcursul celor trei zile de desfățurare, vizitatorii au avut ocazia să aleagă dintr-o multitudine de activităţi culturale, muzicale, de aventură sau de mediu, precum şi posibilitatea de a participa la diferite activităţi de creaţie.

Pentru prima dată, în anul 2006, FânFest a găzduit un cort imens dotat cu o scenă, destinat activităţilor culturale, sociale şi de mediu. Acest "cort pentru activităţi alternative" a găzduit piese de teatru, conferinţe literare, proiecţii video şi prezentări de artă locală.

FânFest îşi va continua tradiţia în a fi un concert muzical în aer liber, cu intrarea liberă şi cu interpretări live. Scena principală invită reprezentanţi ai muzicii rock, jazz, folk, reggae şi altele. Toţi artiştii şi interpreţii se vor afla aici pro bono pentru susţinerea campaniei Salvaţi Roşia Montană şi pentru a celebra diversitatea artistică şi multiculturalismul.