Rublă rusă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Rublă rusă российский рубль ru |
|||
|
|||
Cod ISO 4217 | RUB | ||
---|---|---|---|
Ţări utilizatoare | Rusia şi autoproclamatele republici Abhazia şi Osetia de Sud | ||
Inflaţie | 9% | ||
Sursă | Rosstat, 2006 | ||
Subunităţi | |||
1/100 | copeică (plural: copeici) | ||
Simbol | руб | ||
Plural | ruble | ||
Monede | 1, 5, 10, 50 copeici, 1, 2, 5 ruble | ||
Bancnote | 5, 10, 50, 100, 500, 1.000, 5.000 ruble | ||
Bancă centrală | Banca Centrală a Federaţiei Ruse | ||
Pagină Internet | www.cbr.ru |
Rubla, plural ruble (în limba rusă: рубль, plural рубли́) este numele valutei naţionale în Rusia şi în republicile autoproclamate şi nerecunoscute internaţional Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria. Rubla a fost de asemenea moneda naţională a Imperiului Rus, a fostei Uniuni Sovietice şi a altor ţări aflate în sfera de influenţă ţaristă sau sovietică.
Rubla are ca subdiviziune copeica (копе́йка, plural копе́йки ). O rublă = 100 copeici.
Codul ISO 4217 pentru rublă este RUB. Vechiul cod, RUR, denumeşte rubla rusă de până în anul 1998, când s-a făcut denominarea la rata de 1RUB=1.000 RUR.
Deşi nu există un simbol oficial pentru rublă, totuşi „R”[1] [2] şi руб se folosesc în mod neoficial. „РР” şi un „R” cu două linii orizontale deasupra (similar cu semnul pentru peso) au fost propuse ca posibile simboluri.
[modifică] Etimologie
[modifică] Origini
Cuvântul "rublă" este derivat din verbul rus рубить, (rubit – a tăia o bucată). La început, "rubla" era o bucată dintr-un lingou de argint, care avea o greutate bine determinată. Cuvântul "rublă" este echivalentul "mărcii", o măsură pentru argint şi aur folosită în Europa Occidentală medievală.
În rusă se mai foloseşte şi numele popular ţelkovîi (целковый – sănătos, întreg), o prescurtare a "целковый рубль" ("ţelkovîi rubli – rublă sănătoasă, netăiată").
Cuvântul copeică derivă din cuvântul копьё (copio) – suliţă. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o faţă stema moscovită – Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu o suliţă. Copeicile din zilele noastre folosesc de asemenea această simbolistică.
[modifică] Denominaţiile tradiţionale
Rubla are o secvenţă unică de denominaţii: 1, 2, 3, 5, 10, 15, 20, 50 copeici şi 1, 3, 5, 10, 25, 50, 100 ruble. Această tradiţie datează din perioada imperială. Culoarea bancnotelor a rămas neschimbată pentru mai mult de un secol:
- 1 rublă: maro
- 3 ruble: verde
- 5 ruble: albastru
- 10 ruble: roşu
- 25 ruble: violet
- 50 ruble: verde
- 100 ruble: maro
[modifică] Istoric
Denominaţia care era multiplu de 3 [1] a apărut în 1828, în perioada celei de-a patra împărţire a Poloniei. Pentru a introduce folosirea rublei în Polonia, denominaţia se făcea atât în ruble cât şi în zlotul polonez. Rata de schimb fixă a fost de 1 rublă=0,15 zolţi, şi astfel, 10 zloţi valorau 1,5 ruble. Zlotul a dispărut până în cele din urmă, pentru a nu mai apărea decât în momentul în care Polonia şi-a recâştigat independenţa.
Tradiţia acestei denominări a fost abandonată odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice din 1991.


[modifică] Prima generaţie de ruble, de la începuturi până pe 31 decembrie 1921
Rubla a fost moneda naţională a Rusiei pentru aproximativ 500 de ani. Începând cu anul 1710, rubla a fost împărţită în 100 de copeici.
Cantitatea de metal preţios dintr-o rublă a variat mult de-a lungul timpului. În 1704, împăratul Petru cel Mare a stabilit, prin reforma monetară pe care a promulgat-o, cantitatea standard de 28 de grame de argint pentru o rublă. În vreme ce monedele obişnuite erau din argint, pentru denominaţiile mari se folosea aurul sau platina.
De-a lungul istoriei sale, rubla a fost egală cel mai mult timp cu 18 grame de argint. Rubla de aur, introdusă în 1897, era egală cu 0,774235 grame de aur, sau era echivalentul a 2⅔ franci francezi. În timpul primului război mondial, rubla s-a devalorizat în trei etape în trei ani.
[modifică] A doua generaţie de ruble, 1 ianuarie 1922 – 31 decembrie 1922
Re-denominarea din 1922 a fost făcută la o rată de 1 rublă nouă=10.000 ruble vechi. Au fost emise numai bancnote, cu valori nominale de la 1 la 10.000 de ruble.
[modifică] A treia generaţie de ruble, 1 ianuarie 1923 – 6 martie 1924
Re-denominarea din 1923 a fost făcută la rata de 1 rublă nouă=100 ruble vechi. Din nou, au fost emise numai bancnote, cu valori nominale de la 10 copeici la 25.000 de ruble. La începutul anului 1924, chiar înainte de o nouă denominare, a fost emisă prima bancnotă în numele URSS-ului, având imprimată stema Uniunii Sovietice cu şase panglici în jurul snopilor de grâu, reprezentând cele patru republici constituente ale uniunii: RSFS Rusă, RSFS Transcaucazuiană (Azerbaidjan, Armenia şi Georgia), RSS Ucrainiană şi RSS Bielorusă. Au fost emise hârtii de 10.000, 15.000 şi 25.000 de ruble.
[modifică] A patra generaţie de ruble (aur), 7 martie 1924 – 1947
Re-denominarea din 1924 a introdus "rubla aur" la o valoare de 50.000 ruble emisunea 1923. În timpul acestei emisiuni au fost introduse şi "cervoneţii" (червонец), valorând 10 ruble. În 1924 au început să fie emise şi monede, continuând să fie emise bancnote în ruble pentru valorile mai mici de 10 ruble şi cervoneţi pentru valorile mai mari sau egale cu 10 ruble. Următoarea denominarea avea să fie făcută după încheierea războiului.
[modifică] A cincea generaţie de ruble, 1947 - 1961
După încheierea celui de-al doilea război mondial, guvernul sovietic a făcut o reformă monetară, o redomonare confiscatorie (stabilizare), cu scopul reducerii volumului de bani aflat în circulaţie. Această denominare a afectat numai bancnotele. Rata de schimb a fost de 1 rublă nouă=10 ruble vechi.
[modifică] A şasea generaţie de ruble, 1961 – 31 decembrie 1997
Re-denominarea din 1961 s-a făcut pe aceleaşi baze şi în aceiaşi termeni ca cea din 1947. În mod oficial, rubla sovietică din 1961 era egală cu 0,987412 g de aur, dar preschimbarea în aur a banilor nu a fost niciodată posibilă pentru cetăţenii de rând. Rubla a încetat să mai fie legată de standardul aur. După prăbuşirea Uniunii Sovietice din 1991, rubla a rămas moneda naţională a Federaţiei Ruse. În timpul inflaţiei de la începutul ultimului deceniu al secolului trecut, rubla a pierdut în mod semnificativ din valoarea sa. Au fost emise cinci serii:
Monede ale celei de-aşasea generaţii de ruble | |||||
---|---|---|---|---|---|
Serii | Valoare | Compoziţie | Avers | Revers | Emitent |
1961 | 1, 2, 3, 5, 10, 15, 20, 50 copeici, 1 rublă | 1, 2 copeici: alamă 3, 5 copeici: bronz-aluminiu 10 copeici - 1 rublă: cupro-nichel-zinc |
Stema | valoarea nominală | URSS |
1991 | 10, 50 copeici, 1, 5, 10 ruble | 10 copeici: oţel operit cu cupru 50 copeici - 5 ruble: cupro- nichel 10 ruble: bronz-aluminu |
Kremlinul | ||
1992 | 1, 5, 10, 20, 50, 100 ruble | 1, 5 ruble: oţel acoperit cu almă 10, 20 ruble: cupro-nichel ori oţel acoperit cu cupro-nichel 50 ruble: inelul: cupro-nichel interior: bronz-aluminu 100 ruble: inel: bronz-aluminu interior: cupro-nichel |
emblema Bancii Rusiei cu vulturul bicefal | Banca Rusiei | |
1993 | 50, 100 ruble | 50 ruble: bronz-aluminu sau oţel acoperit cu alamă 100 ruble: cupro-nichel |
Bancnotele celei de-a şasea generaţie de ruble | |||||
---|---|---|---|---|---|
Serie | Valoare | Avers | Revers | Emitent | Limbi |
1961 | 1, 3, 5, 10, 25, 50, 100 ruble | Lenin sau imagini ale Kremlinului | Valoarea nominală plus o imagine ale Kremlinului pentru hârtiile de 50 ruble sau mai mari | URSS | 15 |
1991 | 1, 3, 5, 10, 25, 50, 100, 200, 500, 1000 ruble | rusă (plus celelate 14 limbi oficiale republicane) | |||
1992 | 50, 200, 500, 1000, 5000, 10000 ruble | URSS pentru bancnotele de 1.000 ruble sau mai mici Banca Rusiei pentru bancnotele de 5.000 şi 10.000 ruble |
Rusă | ||
1993 | 100, 200, 500, 1000, 5000, 10000, 50000 ruble | Kremlinul cu tricolorul Rusiei | Banca Rusiei | ||
1995 | 1000, 5000, 10 000, 50 000, 100 000, 500 000 ruble | Acelaşi design cu al bancnotelor de azi, la care valoare nominală este 1.000 ruble vechi=1 rublă nouă. |
[modifică] Notă
- Bancnota de 1 rublă nouă nu a continuat designul bancnotei de 1.000 ruble vechi. Bancnota de 1.000 ruble vechi din 1995 avea pe avers portul şi coloana memorială din din Vladovostok, iar pe revers, intrarea în oraş. Aceasta a fost prima emisiune din vremurile moderne în care pe bancnote au fost tipărite vederi din afara oraşului Moscova.
[modifică] A şaptea generaţie de ruble, 1 ianuarie – până azi

Pe 1 ianuarie 1998, a fost efectuată o redominare, la o rată de 1 rublă nouă=1.000 ruble vechi. Această operaţiune nu a dus şi rezolvarea problemelor economice fundamentale ale Rusiei, ceea ce a a avut ca rezultat devalorizarea din 1998, ca urmare a crizei financiare asiatice. Rubla a pierdut 70% din valoarea sa faţă de dolar în numai 6 luni după august 1998.
- Consultaţi şi articolul: Criza financiară rusă.
Toate bancnotele sunt tipărite în Împrimeria Statului Goznak din Moscova, înfiinţată pe 6 iunie 1919 şi care a funcţionat fără întrerupere de la acea dată. Monedele sunt bătute la Monetni Dvor (Monetăria Statului) din Sankt Peterburg (înfiinţată în 1724 în Moscova).
[modifică] Monedele
Azi, monedele sunt bătute pentru următoarele valori:
Monedele în uz [2] | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Denominarea | Valoare | Greutate | Compoziţie | Margini | Avers | Revers | Anul primei emisiuni |
1 copeică | 15,5 mm | oţel cupro-nichel şi cupro-nichel | netede | Sfântul Gheorghe | valoare | 1997 | |
5 kopek | 18,5 mm | ||||||
10 copeici | 17,5 mm | alamă | zimţate | Sfântul Gheorghe | valoare | 1997 | |
50 copeici | 19,5 mm | ||||||
1 rublă | 20,5 mm | 3,25 g | cupro-nichel | zimţate | Emblema Băncii Rusiei cu vulturul bicefal | valoare | 1997 |
2 rubles | 23 mm | 5,1~5,2 g | spice imprimate | ||||
5 ruble | 25 mm | 6,45 g | cupro-nichel-cupru şi cupro-nichel | 2002 |
Monedele de 1 şi 5 copeici sunt folosite rareori. Aceste monede au început să fie emise în 1998, în ciuda faptului că unele dintre ele poartă imprimat anul "1997".
[modifică] Bancnotele
De la disoluţia Uniunii Sovietice din 1991, bancnotele şi monedele ruseşti au o caracteristică specială: lipsa chipurilor unor personalităţi imprimate pe una dintre feţele lor, aşa cum era cazul atât a banilor ţarişti cât şi a celor din perioada sovietică. În parte, acest fapt a fost remediat prin imprimarea pe bancnota de 500 de ruble a imaginii statuii lui Petru cel Mare, iar pe cea de 1.000 de ruble a statuii lui Iaroslav I cel Înţelept.
Emisiunile 1997 [3] | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Imagine | Valoare | Dimensiuni | Culoare | Avers | Revers | Data imprimării | Data emisiunii | Filigran | |
![]() |
![]() |
5 ruble1 | 137 x 61 mm | verde | Monumentul Mileniul Rusiei pe fundalul Catedralei Sfintei Sofia din Novgorod | Zidurile fortăreţei Kremlinului din Novgorod | 1997 | 1 ianuarie 1998 | "5", Catedrala Sfânta Sofia din Novgorod |
![]() |
![]() |
10 ruble | 150 x 65 mm | verde închis şi maro închis | Podul peste râul Enisei şi Capela din Krasnoiarsk | Hidrocentrala din Krasnoiarsk | 1 ianuarie 1998 20012, 20043 |
"10", Capela | |
![]() |
![]() |
50 ruble | albastru | Sculptura de la picioarele coloanei rostrale de pe malul Nevei, pe fundalul fortăreţei Petropavlosk din Sankt Peterburg | Clădirea fostei Burse şi coloana rostrală | "50", Catedrala Sfinţii Petru şi Pavel | |||
![]() |
![]() |
100 ruble | maro-verde | Sculptura de la porticul Teatrului Balşoi din Moscova | Teatrul Balşoi | "100", Teatrul Balşoi | |||
![]() |
![]() |
500 ruble | violet-albastru | Monumentul lui Petru cel Mare, o corabie şi terminalul maritim din Arhangelsk | Mânăstirea Soloveţki | "500", Petru cel Mare | |||
![]() |
![]() |
1000 ruble | 157 x 69 mm | verde-albastru | Monumentul lui Iaroslav I cel Înţelept şi capela din Kremlinul din Iaroslavl | Biserica Bunei-Vestiri din Iaroslavl | 2000, 20043 | "1000", Monumentul lui Iaroslav I cel Înţelept | |
- | - | 5000 ruble | roşu-oranj | Monumentul lui Nicolai Muraviov-Amurski din Habarovsk | Podul peste râul Amur | iunie 2006 | "5000", capul statuii lui Muraviov-Amurski | ||
Aceste imagini sunt la scara de 0,7 pixeli/mm. |
[modifică] Note
- Bancnota de 5 ruble se găseşte greu, fiind înlocuită cu moneda de 5 ruble,
- Bancnotele din emisiunea din 2001 au tipărită în zona filigranului "модификация 2001г." ("modificare din anul 2001").
- Bancnotele din emisiunea din 2004 au un text similar tipărit în zona filigranului. Au fost adăugate elemente de securitate: fir metalic, microperforaţii, tiparul cu cerneală care-şi schimbă culoarea funcţie de unghiul de incidenţa al luminii şi altele.
[modifică] Articole înrudite
- Petrorublă
- Rublă belarusă
- Rublă transnistreană
- Rublă sovietică
[modifică] Bibliografie
- Albert Pick (1996). Neil Shafer, George S. Cuhaj, Colin R. Bruce II (editors) Standard Catalog of World Paper Money: General Issues to 1960, 8th ed., Krause Publications. ISBN 0873414691.
- Istoria globală a valutelor - Rusia
- ↑ http://fx.sauder.ubc.ca/currency_table.html
- ↑ http://www.lonelyplanet.com/worldguide/destinations/europe/russia?a=facts
[modifică] Legături externe
- Site-ul oficial al Monetăriei Rusiei – Goznak
- Bancnotele Rusiei
- Bancnotele Rusiei
- Istoria rublei
- Monedele Federaţiei Ruse
- Bancnotele Rusiei, 1898 - 1917
Zona euro: Şiling austriac | Franc belgian | Marcă finlandeză | Franc francez | Marcă germană | Drahmă grecească | Liră irlandeză | Liră italiană | Franc luxemburghez | Gulden olandez | Escudo portughez | Liră San Marino | Tolar sloven | Peseta spaniolă | Liră Vatican
ERM: Liră cipriotă | Coroană daneză | Kroon eston | Lats leton | Litas lituanian | Liră malteză | Coroană slovacă
Alte monede UE: Lev bulgar | Coroană cehă | Liră gibraltariană | Leu românesc | Zlot polonez | Liră sterlină | Coroană suedeză | Forint ungar
Europa de Nord: Coroană daneză | Coroană Faroe | Coroană islandeză | Coroană norvegiană | Coroană suedeză
Europa de Vest: Franc elveţian | Liră sterlină | Liră sterlină Guernsey | Liră sterlină Isle of Man | Liră sterlină Jersey
Europa Centrală: Coroană cehă | Forint ungar | Zlot polonez | Coroană slovacă
Balcani: Lek albanez | Lev bulgar | Marcă convertibilă Bosnia şi Herzegovina | Kuna croată | Denar macedonian | Leu moldovenesc | Leu românesc
Europa de Est: Rublă bielorusă | Rublă rusă | Grivnă ucraineană
Statele baltice: Kroon eston | Lats leton | Litas lituanian
Mediterana: Liră cipriotă | Liră sterlină Gibraltar | Liră malteză | Liră turcă
Transcaucazia Dram armean | Manat azer | Lari georgian
State nerecunoscute Rublă transnistreană