16 septembrie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| septembrie | ||||||
| L | Ma | Mi | J | V | S | D |
| 1 | 2 | |||||
| 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
| 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 |
| 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 |
| 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
| 2007 | ||||||
Luni: Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August - Septembrie - Octombrie Noiembrie Decembrie
Zile: 14 septembrie 15 septembrie - 16 septembrie - 17 septembrie 18 septembrie
16 septembrie este a 259-a zi a calendarului gregorian şi a 260-a zi în anii bisecţi. 106 zile rămase până la sfârşitul anului.
Cuprins |
[modifică] Evenimente
[modifică] Politică
- 1938 - Adolf Hitler îl primeşte la reşedinţa sa din Berchtesgaden pe primul ministru britanic Arthur Neville Chamberlain, care îşi exprimă disponibilitatea de a convinge guvernul de la Praga să cedeze regiunile sudete, locuite în majoritate de germani.
- 1989 - ministrul reformist Imre Pozsgay este ales preşedinte al Ungariei,
- 1996 - miniştrii de externe ai României şi Ungariei, Theodor Meleşcanu şi László Kovács, semnează la Timişoara tratatul bilateral de prietenie şi bună vecinătate, Tratatul de la Timişoara.
[modifică] Economie
- 1836 – Domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a ţării, leul, unitate teoretică de cont, având curs fixat la 60 de parale
- 1908 – William Crapo 'Billy' Durant fondează "General Motor Co."
[modifică] Religie
- 1868 - Se deschide, la Sibiu, primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria; se adoptă Statutul organic, care consfinţeşte principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania şi Ungaria.
[modifică] Naşteri
[modifică] Sec. 16
- 1507 - Jiajing, Împărat al Chinei (m. 23 ianuarie 1567)
- 1557 - Jacques Mauduit, compozitor francez (m. 21 august 1627)
[modifică] Secolul XVII
- 1651 - Engelbert Kaempfer, doctor şi călător german (m. 2 noiembrie 1716)
- 1678 - Henry Sf. John, Prim Vicontele Bolingbroke, om de stat şi filozof englez (m. 12 decembrie 1751)
[modifică] Secolul XVIII
- 1745 - Mikhail Illarionovich Kutuzov, mareşal rus (m. 28 aprilie 1813)
- 1782 - Daoguang, Împărat al Chinei (m. 25 februarie 1850)
[modifică] Secolul XIX
- 1823 - Francis Parkman, istoric american (m. 8 noiembrie 1893)
- 1853 - Albrecht Kossel, biochimist german (Premiul Nobel pentru Medicină 1910)
- 1875 - James C. Penney, fondator american al unui lanţ de magazine (m. 12 februarie 1971)
- 1881 - Clive Bell, critic de artă englez (m. 18 septembrie 1964)
- 1883 - T. E. Hulme, scriitor englez (m. 28 septembrie 1917)
- 1886 - Jean Arp, sculptor, pictor şi poet francez (m. 7 iunie 1966)
- 1887 - Nadia Boulanger, compozitor şi profesoară de compozitori franceză (m. 22 octombrie 1979)
- 1893 - Alexander Korda, regizor maghiar stabilit în Marea Britanie (m. 23 ianuarie 1956)
[modifică] Secolul XX
- 1904 - Nikolai Ostrovski, scriitor rus (m. 22 decembrie 1936)
- 1910 - Karl Kling, pilot german (m. 18 martie 2003)
- 1910 - Lucia Demetrius scriitoare (m. 1992)
- 1914 - Allen Funt, personalitate radio şi TV americană (m. 5 septembrie 1999)
- 1916 - David Davidescu, inginer agrochimist (contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei); membru al Academiei Române.
- 1917 - Hortensia (Puia) Masichievici, graficiană
- 1924 - Lauren Bacal, actriţă americană de film
- 1925 - B.B. King, muzician de blues american
- 1927 - Peter Falk, actor american ("Colombo")
- 1954 - Mickey Rourke, actor american de film
- 1956 - David Copperfield, magician american
[modifică] Decese
- 1736: Daniel Gabriel Fahrenheit, fizician german
- 1977: Maria Callas, soprană americană de origine greacă (n. 2 decembrie 1923)
- 2000: Ioan Alexandru, poet (n. 1941)
[modifică] Sărbători
- Ziua internaţională pentru protecţia stratului de ozon, marcată pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU; la 16 septembrie 1987 a fost semnat, la Montreal, Protocolul privind substanţele care subţiază stratul de ozon, protocol la care a aderat şi România.
* Ziua europeană de prim ajutor - a fost desemnată, în anul 2000, de forurile coordonatoare ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie pentru a atrage atenţia, prin manifestările organizate în această zi, asupra importanţei cunoaşterii regulilor de acordare a primului ajutor în acţiunile de salvare a persoanelor aflate în primejdie.
