Lombardia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Regione Lombardia**
[[Image:\|100px\|Stema Regiunii Lombardiei]]
Informaţii
Ţară:	Italia
Capitală:	Milano
Suprafaţă:	23.863 km²
Populaţie: •În 2005: •Densitate:	1 9.032.554 loc. 379 loc/km²
Preşedinte	Roberto Formigoni
'
Web:
Provincii:	Bergamo Brescia Como Cremona Lecco Lodi Mantova Milano Monza-Brianza^* Pavia Sondrio Varese
Hartă

Nota: * - va fi operaţională doar din 2009

Lombardia este o regiune din nordul Italiei, situată între Alpi şi valea Padului Padus (în italiană, PO). Capitala Lombardiei este Milano. Lombardia are graniţă cu regiunile Piemont, Emilia-Romagna, Veneto, Trentino-Tirolul de Sud, şi cu Elveţia.

[modifică] Nume

Numele regiunii provine de la lombarzi, o populaţie germanică, care au venit în această regiune după căderea Imperiului Roman de Apus.

[modifică] Istorie

Lombarzii au cucerit nordul Italiei, în secolul VI. În 1167, cele mai mari oraşe din Lombardia au întemeiat în scopuri defensive Liga Lombardă. Cu forţele astfel unite, acestea l-au învins în 1176 pe împăratul german Frederic I Barbarossa, care era totodată şi rege al Italiei. După înfrângerea suferită a fost nevoit să recunoască autonomia oraşelor lombarde. În ciuda acestui triumf, în secolele care au urmat, Lombardia a fost dominată succesiv de francezi, de germani, de spanioli şi de austrieci. În 1859, în timpul războiului de unificare a Italiei, armatele franceze şi italiene au înfrânt trupele austriece la Magenta, oraş aflat la o distanţă de 25 kilometri la vest de Milano. Bătălia în care şi-au pierdut viaţa 9.000 de oameni a fost atât de sângeroasă, încât cuvântul "magenta" a început să desemneze o nuanţă de roşu aprins.

În 1914, a luat naştere la Milano mişcarea fascistă. Aici a anunţat Mussolini formarea "axei Roma-Berlin", prin semnarea tratatului de prietenie dintre fasciştii italieni şi hitleriştii germani.

[modifică] Geografie

In pitorestile vai alpine de la poalele muntilor s-au format lacuri mari, celebre in toata lumea prin frumusetea lor si prin statiunile elegante de pe malurile lor: Lacul Magiore (cu Insulele Boromee, considerat cel mai frumos dintre ele), Lacul Como (suprafata: 146 km patrati, lungime: 51 km, Latime maxima: 4,5 km, Latime minima: 0,65 km, adincime maxima: 450 m), Lacul Garda, Lacul Iseo si Lacul Lugano – la granita cu Elvetia. Cimpia Padului era in Evul Mediu o zona mlastinoasa datorita frecventelor revarsari ale Padului, cu multi tintari si cu dese cazuri de malarie. Incepind cu sec. al XII-lea, a inceput amenajarea fluviului, finalizata in sec. al XV-lea. A fost construit un sistem de canale de irigatie, au fost plantate paduri de mesteceni si livezi care sa apere de vint culturile de orez, griu, porumb si legume. Agricultura performanta, comertul si dezvotarea industriei au facut ca populatia Lombardiei sa fie printre cei mai avuti locuitori ai Europei. Regiunea este divizată în următoarele provincii, toate numite după oraşul lor capitală:

Bergamo
Brescia (industria armelor)
Como (industria [[mătase|mătăsi)
Cremona
Lecco
Lodi
Mantova
Milano
Monza-Brianza
Pavia (una dintre cele mai vechi universităţi)
Sondrio
Varese (industria de încălţăminte)

Un alt oraş important este Monza (circuitul de Formula Unu).

[modifică] Demografie

Deşi Alpii ocupă o mare parte din suprafaţa Lombardiei, regiunea este una dintre cele mai dens populate din lume. Sudul ţinutului este repezentat de Câmpia Padului, pământul fertil care asigură de secole bunăstarea localnicilor. Oraşe cu peste 50.000 de locuitori:

Oraşul	Populaţia (2006 est.)
Milan	1.308.735
Brescia	191.059
Monza	121.961
Bergamo	116.197
Sesto San Giovanni	83.556
Como	83,002
Varese	82.809
Busto Arsizio	79.552
Cinisello Balsamo	73.770
Cremona	71.313
Pavia	71.064
Vigevano	59.714
Legnano	56.622
Rho	50.623