Insula Jersey

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la Insula Jersey, din Canalul Mânecii. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Jersey (dezambiguizare).

Bailiwick of Jersey
Bailliage de Jersey


Steag	Stemă

Imn naţional: God Save the Queen (oficial)
Ma Normandie(oficial în ocaziile în care un imn diferit este necesar)

Capitală Saint Helier
49°11′24″N, 2°6′36″W

Oraş principal Saint Helier

Limba oficială engleza, franceza (Jèrriais este recunoscută ca limbă regională)

Sistem politic

Dependină a Coroanei Britanice

- Şef al statului Elisabeta a II-a Duce de Normandia

- Lt. Guvernor
Bailiff
Ministru Şef Lt. Gen. Andrew Ridgway
Sir Philip Bailhache
Senator Frank Walker

Suprafaţă

- Total 116 km² km² (Locul 219º)

- Apa (%) neglijabil

Populaţie

- {{{an}}} 91.084 loc. (Locul 198º)

- Densitate 783 loc./km² ({{{Densitate-loc}}}º)

PIB {{{PIB_PPC_an}}}

- Total $$3,6 miliarde (Locul 167º)

- Per capita $$40.000

Monedă

Liră sterlină¹ (GBP)

({{{Monedă-ISO}}})

Fus orar

UTC

Zi naţională {{{Zi-naţională}}}

Domeniu Internet

.je

Prefix telefonic ++44-1534

¹Jersey emite propriile monede şi bancnote de lire sterline

Jersey (Limba Jèrriais: Jèrri) este cea mai mare şi cea mai cunocută dintre Insulele Canalului dependenţă a coroanei britanice. Este situată în largul coastelor Normandiei, iar în timpul verii este o destinaţie agreată de turişti atât francezi cât şi englezi. Apărarea şi relaţiile internaţionale sunt asigurate de Regatul Unit dar insula nu face parte din acesta şi nici din Uniunea Europeană. Împreună cu insulele nelocuite Minquiers şi Ecréhous formează bailiwickul Jersey.

[modifică] Istoric

Insulele Canalului fac parte din teritoriile anexate de Ducatul Normandiei în 933 de la Ducatul Bretaniei. William Cuceritorul, Ducele de Normandia, a pretins titlul de Rege al Angliei în 1066 şi şi-a securizat pretenţia prin Cucerirea Normandă a Angliei. În urma conflictelor ulterioare dintre Regele Anglie şi Regele franţei, acesta din urmă i-a retras primului titlul de Duce de Normandia în 1204, dar Insulele Canalului au rămas loiale acestuia. Monarhii britanici au retaliat, pretinzând titlul de rege al Franţei, pretenţie la care au renunţat în 1801. La nici un moment nu s-a pus problema ca insulele canalului să devină partea a Regatului Angliei sau să formeze o uniune asemenea celei cu Regatele Scoţiei sau al Irlandei. Aşadar responsabilităţile feudale au rămas în sarcina Ducelui nominal, inclusiv după ce Regele Angliei a renunţat la acest titlu.

După Revoluţia Engleză, odată cu restauraţia lui Carol al II-lea Stuart care şi-a petrecut exilul în Jersey, Insulele Canalului au primit privilegii suplimentare inclusiv puterea de a-şi impune propriile taxe vamale. Tot drept răsplată pentru loialitate, Carol al II-lea a donat bailiff-ului de Jersey o serie de teritorii în coloniile britanice din America, ce au luat numele de New Jersey, actualmente un stat din cadrul Statelor Unite.

Împreună cu Guersney, Insulele Canalului au fost singurele teritorii britanice ocupate de Germania Nazistă în timpul celui de al doilea război mondial, între 1 iulie 1940 şi 9 mai 1945

[modifică] Geografie

Vedere din satelit a insulei Jersey

Jersey este o insulă cu o suprafaţă de 118,2 km², incluzând teritoriu recuperat din mare şi zona dintre maree. Se află în Marea Mânecii, la aproximativ 22,5 km (12 mile nautice) de peninsula Cotentin din Normandia şi la aproximativ 161 km sud de Marea Britanie. Este cea mai mare şi cea mai sudică din Insulele Canalului.

Climatul este temperat, cu ierni moderate şi veri răcoroase acând o medie de zile însorite superioară celei din insulele Britanice. terenul este format dintr-un platou înclinat, cu golfuri nisipoase în sud şi faleze stâncoase în nord, platou traversat de văi ce curg in general din nord spre sud.

[modifică] Sistem Politic

Jersey are propriul Parlament, numit States of Jersey. Este format din 53 de membrii aleşi: 12 senatori - aleşi pe o perioadă de 6 ani, 12 conetabili - şefii parohiilor aleşi pe o perioadă de 3 ani, 29 deputaţi - aleşi pe o perioadă de 3 ani. Pe lânga aceasta şeful civil al insulei - Bailiff; şi adjunctul participă la întruniri, acesta din urmă fiind preşedintele şedinţelor. Trei membrii fără drept de vot participă la şedinţe: Decanul, procurorul general şi solicitorul general, toţi trei fiind numiţi de coroana Britanică.

Din 2005 a fost introdus postul de Ministru Şef (engleză Chief Minister) care este şeful guvernului, compus din miniştrii.

Sunt puţine partide politice, candidaţii participând în general ca independenţi. Jersey are propriile sisteme legale şi de sănătate şi propria politică de imigraţie care însă nu este valabilă în celălalt bailiwick. Împreună cele două bailwickuri exercită tratate de dublă taxare, pentru a evita ca persoanele să fie taxate de două ori. Din 1961 fiecare bailiwick are curtea sa separată de apel, dar există o anumită corelaţie între cele două curţi.

[modifică] Economia

Economia insulei se bazează pe servicii financiare, turism, comerţ electronic şi agricultură. Serviciile financiare reprezintă aproximativ 60% din veniturile insulei, Jersey fiind unul dintre principalele Centre Financiare Offshore. În Jersey nu se percepe TVA şi are un număr mare de magazine Duty free astfel că produsele de lux sunt mai ieftine decât în Anglia sau Franţa, acest lucru fiind un motiv în plus pentru atragerea turiştilor din aceste ţări. Principaluele produse acrigole sunt cartofii şi lactatele, rasa de bovine Jersey fiind caracteristică pentru insulă.

Jersey îşi emite propriile bancnote şi monede de Liră sterlină - Lira sterlină Jersey. Acestea circulă în mod liber în cadrul celor două insule ale canalului împreună cu bancnotele şi monedele Regatului Unit. Nu sunt o modalitate legală de plată în cadrul Regatului Unit, dar sunt de multe ori acceptate.

[modifică] Diviziuni administrative

Pentru detalii, vedeţi articolul Parohiile din Jerseyvedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Jersey este divizată în 12 parohii, toate având acces la mare şi fiind numite după sfântul ce dă hramul vechii biserici parohiale:

Grouville (istoric Saint Martin de Grouville)
Saint Brelade
Saint Clement
Saint Helier
Saint John
Saint Lawrence
Saint Martin
Saint Mary
Saint Ouen
Saint Peter
Saint Saviour
Trinity

[modifică] Limba Jèrriais

Jèrriais este o formă a limbii normande vorbită în Jersey. A înregistrat un declin în ultimul secol datorită utilizării crescânde a englezei în administraţie, învăţământ şi comerţ. Actualmente numărul de vorbitori nativi de Jèrriais este din ce în ce mai mic şi datorită vârstei acestora, numărul lor descreşte anual. În ciuda acesti fapt, se fac eforturi de a păstra limba pentru a o salva de la dispariţie.

O limbă similară, Dgèrnésiais este vorbită în insula alăturată Guernsey; în insula Sark, se vorbeşte Sercquiais, o descendentă a limbii Jèrriais adusă de coloniştii de pe Jersey care s-au stabilit pe insula Sark în Secolul XVI; toate fiind inter-comprehensibile cu limba normandă din Normandia.

Jèrriais este numită uzual Franceză de Jersey (engleză Jersey French) sau Franceză Normandă de Jersey (Jersey Norman French) de către vorbitorii de limbă engleză, care o încurcă sau o consideră un dialect al limbii franceze; şi este numită jersiais sau normand de Jersey de vorbitorii de limbă franceză. Trebuie menţionat faptul că Jèrriais este diferită de Franceza Legală din Jersey (franceză Français de Jersey), dialectul oficial al francezei care este utilizat pentru editarea contractelor legale, ale legilor şi documentelor oficiale de către guvernul şi administraţia din Jersey.