New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Thailanda - Wikipedia

Thailanda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

ราชอาณาจักรไทย
Racha-anachakra Thai
Regatul Thailandei
Steagul Thailanda
Stema Thailanda
Steag Stemă
Imn naţional: Phleng Chat

Localizarea Thailanda

Capitală Bangkok
l13° 44′ 0″ N 100° 30′ 0″ E
Oraş principal Bangkok
Limba oficială Thailandeza (Thai)
Sistem politic Monarhie constituţională
 - Rege Bhumibol Adulyadej
 - Prim ministru Surayud Chulanont
Independenţă Stat independent 
Suprafaţă  
 - Total 514.000 km² km² (locul 49º)
 - Apa (%) 0,4%
Populaţie  
 - {{{an}}} 62.354.402 loc. ({{{Populaţie-loc}}}º)
 - Densitate 121/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}º)
PIB {{{PIB_PPC_an}}}
 - Total $388,7 mld. USD (º)
 - Per capita $6.400 USD
Monedă Baht (THB)
Fus orar UTC + 7
Zi naţională {{{Zi-naţională}}}
Domeniu Internet .th
Prefix telefonic ++66

Thailanda (ราชอาณาจักรไทย în thailandeză) este în Asia de sud-est. Capitala este Bangkok.

Regatul Thailandei este o ţară în Asia de sud-est, învecinată cu Cambodgia la est, Golful Thailandei şi Malaezia la sud, şi cu Marea Andaman şi Myanmar la vest. Thailanda mai este cunoscută şi ca Siam, care a fost denumirea oficială a ţării până în 11 mai 1949. Cuvântul Thai (ไทย) înseamnă “liber” în limba thailandeză. Este de asemenea numele poporului thailandez. Unii locuitori, în special minoritatea chineză, continuă să folosească denumirea de Siam.


Cuprins

[modifică] Istoria

Originea Thailandei este legată în mod tradiţional de scurta existenţă a regatului Sukhothai fondat in 1238, după care, mai marele regat Azutthaya a luat fiinţă la mijocul secolului XIV. Cultura thailandeză a fost influenţată, in cea mai mare parte, de China şi India. Contactul cu diversele puteri europene a început în secolul XVI dar, în ciuda presiunii continue, Thailanda este singura ţară din sud-estul Asiei care nu a fost niciodată ocupată de vreo putere europeană, totuşi influenţa vestului, inclusiv ameninţarea cu forţa, a condus la multe reforme in secolul XIX şi concesii majore intereselor mercantile britanice (de aceea mulţi istorici includ Thailanda în „Imperiul Britanic neoficial”).

Revoluţia din 1932, în mare masură fără vărsare de sânge, a condus la o monarhie constituţională. Cunoscută la început ca Siam, ţara şi-a schimbat denumirea prima dată în Thailanda în 1939, şi definitiv în 1949, după reîntoarcerea la vechiul nume dupa al II-lea Război mondial. În timpul conflictului Thailanda a fost intr-o alianţă dezavantajoasă cu Japonia; tragând învăţăminte, Thailanda a devenit un aliat al SUA. Au urmat apoi o serie de lovituri de stat, dar ţara a progresat către democraţie începând cu anii 1980.

Calendarul oficial în Thailanda se bazează pe Era budistă, care este cu 543 de ani înaintea calendarului vestic. De exemplu, anul 2000 este acelaşi cu anul 2543 EB.

Pe 26 decembrie 2004 coasta vestica a Thailandei a fost devastată de un val tsunami de 10 metri înălţime ce a urmat cutremurului din Oceanul indian în anul 2004, producând peste 5.000 de victime în Thailanda, jumătate dintre acestea fiind turişti.

[modifică] Politica

Constituţia prevede pentru rege puteri directe scăzute, însă este protectorul budismului thai şi un simbol al identităţii şi unităţii naţionale. Actualul monarh se bucură de un mare respect popular şi autoritate morală, care este o ocazie folosită în rezolvarea crizelor politice. Şeful guvernului este primul ministru, care este numit de rege dintre membrii camerei inferioare a parlamentului, de obicei liderul partidului care poate organiza o coaliţie guvernamentală majoritară.

Parlamentul bicameral thailandez este Adunarea Naţională sau Rathasapha – รัฐสภา, care este formată din Camera Reprezentanţilor (Sapha Phuthaen Ratsadon - สภาผู้แทนราษฎร) cu 500 de locuri şi Senatul (Wuthisapha - วุฒิสภา) cu 200 de locuri. Membrii ambelor camere sunt aleşi prin vot popular. Membrii Camerei Reprezentanţilor sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani, în timp ce senatorii pentru 6 ani. Organul suprem judiciar este Curtea Supremă sau Sandika - ศาลฎีกา, ale cărei şedinţe de judecată sunt stabilite de rege. Thailanda este membru activ al Asociaţiei naţiunilor din Asia de sud-est (ASEAN).

[modifică] Provincii

Thailanda este divizată în 75 de provincii (changwat, singular şi plural), grupate în 5 grupe de provincii şi Bangkok drept capitală. Fiecare provincie este împărţită în mici districte – în 2000 erau 795 de districte (Amphoe), 81 subdistricte (King Amphoe) şi 50 de districte ale Bangkokului (khet). Cu toate acestea, unele părţi ale provinciilor învecinate cu Bangkok sunt considerate ca fiind parte a Marelui Bangkok (Prari Monthon). Aceste provincii cuprind Nonthaburi, Pathum Thani, Samut Prakan, Nakhon Pathom, Samut Sakhon. Numele fiecărei capitale a provinciilor (mueang) este acelaşi ca şi denumirea provinciei. De exemplu: capitala provinciei Chaing Mai (changwat Chiang Mai) este amphoe mueang Chiang Mai. Cele 75 de provincii sunt:

Nord

Chiang Mai, Chiang Rai, Kamphaeng Phet, Lampang, Lamphun, Mae Hong Son, Nakhon Sawan, Nan, Phayao, Phetchabun, Phichit, Phitsanulok, Phrae, Sukhothai, Tak, Uthai Thani, Uttaradit

Est

Chachoengsao, Chanthaburi, Chon Buri, Prachin Buri, Rayong, Sa Kaeo, Trat

Sud

Chumphon, Krabi, Nakhon Si Thammarat, Narathiwat, Pattani, Phang Nga, Phatthalung, Phuket, Ranong, Satun, Songkhla, Surat Thani, Trang, Yala

Nord-est

Amnat Charoen, Buri Ram, Chaiyaphum, Kalasin, Khon Kaen, Loei, Maha Sarakham, Mukdahan, Nakhon Phanom, Nakhon Ratchasima, Nong Bua Lamphu, Nong Khai, Roi Et, Sakon Nakhon, Si Sa Ket, Surin, Ubon Ratchathani, Udon Thani, Yasothon

Centru

Ang Thong, Phra Nakhon Si Ayutthaya, Bangkok (Krung Thep Maha Nakhon), Chai Nat, Kanchanaburi, Lop Buri, Nakhon Nayok, Nakhon Pathom, Nonthaburi, Pathum Thani, Phetchaburi, Prachuap Khiri Khan, Ratchaburi, Samut Prakan, Samut Sakhon, Samut Songkhram, Saraburi, Sing Buri, Suphan Buri

Vezi de asemeni: Lista oraşelor din Thailanda


[modifică] Geografie

Thailanda este aşezată pe câteva districte geografice, în mare parte corespunzând cu grupurile provinciale. Nordul ţării este muntos cu cel mai înalt punct Doi Inthanon la 2.576 m. Nord-estul este format din Platoul Khorat, mărginit la est de râul Mekong. Centrul ţării este dominat de valea râului Chao Phraya care se scurge în Golful Thailandei. Sudul este format din istmul îngust Kra care se lărgeşte în Peninsula Malay.

Climatul local este tropical şi caracterizat de musoni. Este un muson de sud-vest, ploios, cald şi înnorat de la mijlocul lui mai până în septembrie, de asemeni, un muson uscat si rece din nord-est din noiembrie până la mijlocul lunii martie. Istmul din sud este întotdeauna cald şi umed. Oraşele principale, pe lângă capitala Bangkok sunt Nakhon Ratchasima, Nakhon Sawan, Chiang Mai, şi Songkhla.

Vezi de asemeni: lista insulelor din Thailanda

[modifică] Economia

După ce s-a bucurat de cea mai mare creştere mondială din 1985 până in 1995 – cu o creştere medie anuală de 9% - creşterea presiunii speculative asupra monedei naţionale , bahtul, în 1997 a condus la o criză care a descoperit punctele slabe ale sectorului financiar. Multă vreme la un curs de 25 la dolarul SUA, baht a atins cel mai scazut nivel la 56 per dolar SUA în ianuarie 1998 şi descreşterea economica în acel an a fost de 10,2%. Criza s-a extins la criza financiară asiatică.

Thailanda a intrat în procesul de recuperare în 1999, cu o creştere de 4,2% şi de 4,4% în 2000, în mare parte datorită exporturilor – care au crescut cu 20% în 2000. creşterea a fost temperată de o scădere a economiei mondiale în 2001, dar a crescut din nou în următorii ani datorită creşterii puternice din China şi diferitelor programe de stimulare economică locală, un program promovat de primul ministru Thaksin Shinawatra. Cresterea în 2003 s-a estimat la aproximativ 6,3% şi s-a prevăzut o creştere de 8% şi 10% pentru 2004 şi 2005.

Turismul a contribuit în mod semnificativ la economia Thailandei şi industria a beneficiat de deprecierea monedei şi de stabilitatea Thailandei. Numărul de turişti sosiţi în 2002 (10,9 milioane) reflectă o creştere cu 7,3% faţă de anul precedent (10,1 mil).


[modifică] Demografie

Populaţia Thailandei este dominată de etnicii thailandezi şi laoţieni, ultimii concentraţi în regiunea nord-estică Isan formând aproximativ o treime din populaţie. Există, de asemeni, o mare comunitate de chinezi-thailandezi care a jucat în istorie un rol economic important. Alte grupuri etnice sunt: malay, în sud, mon, khmer şi diferite triburi hill.

Aproape 95% dintre thailandezi sunt budişti de tradiţie therevada, dar în sudul ţării sunt câteva zone musulmane şi mici minorităţi creştine, de asemeni există şi cîteva grupări hinduse. Limba thailandeză este limba naţională a Thailandei, scrisă în alfabetul propriu, dar multe dialecte etnice şi regionale se întâlnesc în zonele cu populaţie predominantă lao sau khmer. De asemeni se învaţă limba engleză în şcoli, însă gradul de cunoaştere este scăzut.

[modifică] Cultura

Muay Thai, sau boxul thailandez, este sportul naţional în Thailanda şi arta marţială nativă. A devenit popular în toată lumea în anii 90. Stluri de arte marţiale similare există şi în alte ţări din sud-estul Asiei.

Salutul standard în Thailanda este un gest similar cu rugăciunea, numit wai. Tabu-urile includ atingerea capului cuiva sau aratarea cu piciorul, deoarece capul este considerat cea mai înaltă parte a corpului, iar piciorul cea mai joasă. A păşi peste cineva sau peste mâncare este considerat drept o insultă extremă. Cărţile sau alte documente sunt respectate ca nişte obiecte seculare, de aceea nu este permis să freci o carte de masă sau s-o faci să alunece pe masă sau să o pui pe jos.

Thailanda este o monarhie constituţională şi regele este extrem de respectat. Este ilegal să insulţi familia regală sau să calci pe o imagine a regelui.

Bucătăria thailandeză abundă de gusturi fundamentale: dulce, pipărat, acru şi sărat.

[modifică] Vezi şi


[[[[== Diverse teme ==]]]]

• Locuri renumite în Thailanda: Pattaya, Khao Lak

• Comunicaţiile în Thailanda

• Educaţia în Thailanda

• Parcuri istorice în Thailanda

• Relaţiile internaţionale ale Thailandei

• Armata în Thailanda

• Muzica în Thailanda

• Parcuri naţionale (Thailanda)

• Sărbatori naţionale în Thailanda

• Transporturile în Thailanda

• Imigraţia thailandeză

[modifică] Linkuri externe


Thailanda --- Thailandezi --- Limba thai

Apărare  •  Aşezări  •  Capitala  •  Climă  •  Conducători  •  Cultură  •  Demografie  • 
 •  Economie  •  Educaţie  •  Faună  •  Floră  •  Geografie  •  Hidrografie  •  Istorie  •  Oraşe  •  Politică  • 
 •  Sănătate  •  Sport  •  Steag  •  Stemă  •  Subdiviziuni  •  Turism  •  •  Cioturi  •  •  Formate  •  •  Imagini  •  •  Portal  •  • 

Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu