Republicile Rusiei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Federaţia Rusă este împărţită în 88 de subiecte federale (entităţi constituente), din care 21 sunt republici. Grupurile etnice indigene ale republicilor sunt cunoscute ca "naţionalităţi titulare". Ca urmare a mai multor decenii, (în unele cazuri secole), de migraţie internă în Imperiul Rus şi mai apoi în Uniunea Sovietică, multe dintre eceste naţionalităţi nu mai sunt majoritare în populaţia republicilor.
[modifică] Statutul constituţional
Republicile diferă de celelalte subiecte federale prin aceea că ele au dreptul să-şi stabilească propria lor limbă oficială (art.68 al Constituţiei Federaţiei Ruse) şi au propria lor constituţie. Alte subiecte federale, aşa cum sunt krainele sau oblasturile nu au acest drept. Şeful executiv al republicii poartă titlul de preşedinte.
Nivelul real al autonomiei acestor unităţi teritorial-administrative variază de la caz la caz, dar este destul de extins. Adunările parlamentare ale republicilor au votat uneori legi care au intrat în conflict cu constituţia federală, iar executivele republicane au tendinţa să devină foarte puternice. Totuşi, această autonomie a fost îngrădită în mod considerabil din 200, în timpul mandatelor preşedintelui Vladimir Putin, acesta căutând să impună supremaţia legilor şi constituţiei ruse.
Înfiinţarea a şapte "districte federal" vaste, care cuprind şi republicile, cu gubernatori numiţi direct de administraţia prezidenţială rusă, care au printre sarcini şi supravegherea activităţilor republicilor, a întărit respectarea legilor federale şi respectul pentru constituţia rusă. În plus, Putin a întărit puterile legislativelor republicane în dauna puterilor executivelor corespunzătoare. Şefii executivi ai republicior sunt acum numiţi direct de Preşedintele Rusiei, dar candidatul prezidenţial trebuie acceptat de parlamentul republican.
În câteva republici există mişcări secesioniste puternice, dar acestea nu sunt foarte puternice. Totuşi există un sprijin puternic pentru ideile secesioniste printre tătari, başkiri, iakuţi şi în mod special printre ceceni. Dorinţei de independenţă a naţionalităţilor titulare i se opune deseori atitudinea altor grupuri etnice trăitoare în republicile titulare. Ca urmare a războaielor din Cecenia, în această republică mai locuiesc doar puţini etnici nececeni.
[modifică] Fostele "republici autonome"
Republicile autonome erau în mod oficial un tip de unitate nominală constituientă din cadrul RSFS Ruse a Uniunii Sovietice. Azi, titlul "republici autonome" este folosit în mod incorect, de vreme ce Constituţia din 1993 denumea aceste unităţi administrative simplu "republici".
[modifică] Lista republicilor Rusie
 |
||
|
8. Calmîchia |
15. Osetia de Nord |
|
| Republica | Continentul | Naţionalitate titulară1 | Naţionalitatea titulară în populaţia republicii | naţionalitatea titulară: grupul lingvistic | Naţionalitatea titulară: religia principală | Etnicii ruşi în populaţia republicii | Populaţia4 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Adîgeia (în rusă: Адыгея) |
Europa | Adîgi | 23% | Caucaziană | Islamism sunnit | 66% | 450.000 |
| Altai (în rusă: Алтай) |
Asia | Altai | 31% | Turcică | Burhanism, Lamaism, Şamanism | 57% | 200.000 |
| Başkortostan (în rusă: Башкортостан) |
Europa | Başkiri | 28% | Turcică | Islamism sunnit | 39% | 4.000.000 |
| Buriatia (în rusă: Бурятия) |
Asia | Buriaţi | 24% | Mongolică | Budism tibetan ("Lamaism") | 69% | 1.100.000 |
| Cecenia (în rusă: Чеченская Республика) |
Europa | ceceni2 | între 70% şi 98% | Caucaziană | Islamism sunnit | necunoscută6 | necunoscută6 |
| Ciuvaşia (în rusă: Чувашская Республика) |
Europa | Ciuvaşi | 68% | Turcică | Ortodoxie rusă | 27% | 1.400.000 |
| Daghestan (în rusă: Дагестан) |
Europa | 10 naţionalităţi indigene3 | 80% | Caucaziane,Turcice4 | Islamism sunnit | 12% | 1.900.000 |
| Inguşetia (în rusă: Ингушетия) |
Europa | Inguşi2 | 77% | Caucaziană | Islamism sunnit | 1% | 470.000 |
| Cabardino-Balcaria (în rusă: Кабардино-Балкарская Республика) |
Europa | Kabarzi, Balcari | 66% (Cabarzi 55%, Balcari 11%) | Caucaziene,Turcice | Islamism sunnit, Ortodoxie rusă5 | 25% | 790.000 |
| Calmîchia (în rusă: Калмыкия) |
Europa | Calmîci | 53% | Mongolică | Budism tibetan ("Lamaism") | 33% | 320,000 |
| Karaciai-Cerkessia (în rusă: Карачаево-Черкесская Республика) |
Europa | Karaciai, Cerkessi | 50% (Karaciai 39%, Cerkessi 11%) | Turcică, Caucaziană | Islamism sunnit | 42% | 430.000 |
| Carelia (în rusă: Карелия) |
Europa | Carelieni (înrudiţi: finlandezi) | 11% | Fino-Ugrică | Ortodoxă rusă | 72% | 800.000 |
| Hacasia (în rusă: Хакас(с)ия) |
Asia | Hacaşi | 12% | Turcică | Ortodoxă rusă | 80% | 580.000 |
| Komi (în rusă: Коми) |
Europa | Komi | ~25% | Fino-Ugrică | Ortodoxă rusă | 58% | 1.200.000 |
| Mari El (în rusă; Марий Эл) |
Europa | Mari | 43% | Fino-Ugrică | Ortodoxă rusă | 48% | 760.000 |
| Mordovia (în rusă: Мордовия) |
Europa | Mordvini | 36% | Fino-Ugrică | Ortodoxă rusă | 56% | 960.000 |
| Osetia de Nord (în rusă: Северная Осетия-Алания) |
Europa | Osetini | 53% | Iraniană | Ortodoxă rusă, Islamism sunnit | 30% | 650.000 |
| Iacuţia (în rusă: Саха (Якутия)) |
Asia | Iacuţi | 45% | Tucică | Ortodoxă rusă, Islamism sunnit | 41% | 1.100.000 |
| Tatarstan (în rusă: Татарстан) |
Europa | Tătari | 52% | Turcică | Islamism sunnit | 39% | 3.700.000 |
| Tuva (în rusă: Тыва) |
Asia | Tuvani | 77% | Turcică | Budism tibetan ("Lamaism"), Şamanism | 20% | 310.000 |
| Udmurtia (în rusă: Удмуртская Республика) |
Europa | Udmurţi | 31% | Fino-ugrică | Ortodoxă rusă | 59% | 1.600.000 |
Note:
|
|||||||
